avocatnet.ro 
Decontarea meselor la restaurant poate fi considerată, din perspectiva salariatului, un venit impozabil și căruia i se aplică și contribuțiile sociale, dacă serviciul este utilizat strict în scopul personal al salariatului, potrivit Accace. Totodată, în cazul impozitului pe profit, „cheltuiala va fi deductibilă, deoarece va fi impozitată la salariat/asociat/administrator”.
În schimb, dacă cheltuiala cu masa la restaurant nu se face strict în scopul personal al salariatului, ci în scopul activității economice, spune Accace, de exemplu, în cazul întâlnirilor de afaceri, atunci venitul e neimpozabil și nici nu i se aplică contribuțiile sociale. Din perspectiva impozitului pe profit, „prestarea de servicii în mod gratuit în cadrul acțiunilor de protocol reprezintă o cheltuială integral deductibilă”, potrivit Accace.
Totodată, în privința TVA, „taxa se va deduce integral dacă acestea reprezintă servicii de protocol în relația cu partenerii de afaceri. În cazul în care acestea sunt utilizate strict în scop personal, atunci TVA nu se va deduce. Dacă se deduce, atunci există obligația colectării de TVA pentru serviciile acordate gratuit”.
Așadar, din perspectiva salariatului, decontarea meselor la restaurant poate fi sau nu un venit impozabil în funcție de scopul pentru care angajatorul face decontarea. Să rămânem însă la scopul strict personal al angajatului.
Deși este o formă de suportare a contravalorii hranei angajatului, nu este, per se, cea individualizată prin Codul fiscal ca fiind purtătoare de un tratament fiscal favorabil. În cazul acesta vorbim de sume fără să ne intereseze vreun plafon, dar, cel mai important, vorbim, în definitiv, de hrană procurată de angajat, iar nu de angajator.
În afară de varianta tichetelor de masă, angajatorii pot să suporte contravaloarea hranei pentru angajații lor și să aplice cheltuielii un tratament fiscal avantajos. În Codul fiscal a fost introdusă prin OG 16/2022 ideea că „contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor (...), în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi” este scutită atât de impozitul pe venit, cât și de contribuțiile sociale. Valoarea maximă este, momentan, de 35 de lei pe zi, iar de la 1 ianuarie este 40 de lei pe zi.
Practic, beneficiul acesta este o alternativă a tichetelor de masă, care pe angajator îl costă ceva mai puțin pentru că nu trebuie să contracteze cu un furnizor de tichete de masă și să-l plătească astfel încât beneficiul să ajungă la angajații săi. Pentru angajați însă, tichetele pot fi mai avantajoase pentru că acel card pe care îl primește fiecare poate fi folosit apoi la oricare dintre magazinele sau restaurantele partenere ale furnizorului de tichete.
Beneficiul de care discutăm este însă mult mai restrictiv, întrucât nu presupune că angajatului i se dă în mână o sumă de bani ca să mănânce la ce restaurant vrea sau nu presupune că i se decontează suma plătită din propriul buzunar pentru masa de prânz din fiecare zi de lucru. Într-un răspuns oferit redacției noastre, prezentat la început de an, Ministerul Finanțelor ne-a spus că prin noul beneficiu fiscal „se are în vedere exclusiv situația acordării de către angajator, angajaților proprii, a hranei preparate în unități proprii sau achiziționată de la unități specializate, fără a extinde acest avantaj la situația acordării unei sume de bani pentru acoperirea nevoii de hrană a salariatului”.
Anul trecut, un consultant PwC atrăgea atenția angajatorilor, ca să evite surprizele neplăcute în eventualitatea unui control al Fiscului, să aibă contracte de achiziție pentru mâncarea acordată și să fie în măsură să dovedească, pentru fiecare salariat care a primit beneficiul, că acesta a lucrat la birou, iar nu în telemuncă, de exemplu.