UPDATE: Oficial: Arhivarea a sute de standarde ocupaționale, amânată pentru finele lui 2024. Cele pentru care nu mai există ocupații în COR dispar din septembrie

Ordinul comun nr. 6065/1916/2023 pentru modificarea și completarea Anexei 1 a Ordinului nr. 6250/2156/2022 a fost publicat joi în Monitorul Oficial și se aplică deja.

„În situația în care SO nu se revizuiesc în termen de 10 ani de la aprobare, acestea se arhivează, după 4 luni de la consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național și publicarea pe site-ul ANC a listei SO care urmează să fie arhivate”, prevede noul ordin, care clarifică și faptul că SO arhivate nu mai pot fi utilizate în procesele de educație și formare profesională.

Totodată, actul prevede prorogarea, până la 31 decembrie 2024, a termenului de arhivare a SO care, la data aprobării metodologiei de elaborare și gestionare a SO, nu mai fuseseră revizuite de 10 ani de la aprobarea inițială.

Totuși, ordinul prevede că SO pentru care nu se mai regăsesc ocupațiile în nomenclatorul Clasificarea ocupațiilor din România - COR se arhivează de la data de 1 septembrie 2023.

Metodologia de elaborare, validare, aprobare şi gestionare a SO a fost adoptată anul trecut prin Ordinul comun nr. 6250/2156/2022 și a intrat în vigoare la 16 iunie 2023. Printre altele, metodologia prevedea că SO se revizuiesc, ca regulă, la fiecare cinci ani de la aprobare (chestiune care a rămas valabilă), iar dacă în termen de 10 ani nu se revizuiesc deloc, atunci SO se arhivează şi nu mai sunt valabile în vederea utilizării în procesele de educaţie şi formare profesională. 

Aceeași metodologie prevedea că SO în vigoare la data aprobării sale, care depăşesc termenul de 10 ani de la aprobarea iniţială, fără să mai fi fost actualizate în această perioadă, se arhivează de drept. 

Ca urmare a acestei situații, la început de august, Blocul Național Sindical (BNS) lansa un apel către Ministerul Muncii să ia măsuri pentru a salva 700 de ocupații din România care riscă să dispară de la 1 septembrie în urma unor decizii luate de Autoritatea Națională pentru Calificări - vorbim de ocupații precum cele de tâmplar, zidar, mecanic reparații, zugrav vopsitor, electrician, salvamar, bonă, șofer de marfă și persoane, asistent maternal, asistent medical, agent poștal, alpinist utilitar sau analist de informații. 

„Concret, două decizii ale Autorității Naționale pentru Calificări (nr. 257 și 258) prevăd eliminarea a unui număr de 661 de standarde ocupaționale, printre care și cele menționate mai sus, justificarea fiind că acestea n-au mai fost actualizate în ultimii 10 ani. În lipsa acestor standarde, de la data de 1 septembrie, furnizorii de formare profesională a adulților nu mai pot derula programe pentru aceste ocupații”, scria BNS pe 3 august. Și deși este evident că unele ocupații existente nu mai sunt actuale de ceva vreme, altele au suferit un proces de deteriorare în timp, precum cea de șofer, lutier sau manager, iar eliminarea prin arhivare a 661 de standarde ocupaționale e nocivă pentru piața muncii.

Cele două decizii ale ANC, date vara aceasta, prevăd arhivarea a 641 de standarde ocupaționale începând cu 1 septembrie anul acesta, iar alte 120 ar urma să fie arhivate din ianuarie anul viitor, până la actualizarea, revizuirea/scrierea de noi standarde. Consecința directă a acestei arhivări e că nu se vor mai putea organiza programe de formare profesională pentru acele ocupații. Totodată, era neclar ce se întâmplă cu autorizațiile deja emise de consiliile de autorizare în baza unor standarde ocupaționale care se arhivează și care sunt valabile pentru patru ani. Actele normative actuale nu precizează nimic cu privire la cum și când vor fi revizuite/elaborate noile standarde ce vor înlocui pe acelea arhivate.

„Autoritățile de resort nu au gândit nicio soluție alternativă. Asta înseamnă că pentru ocupația de electrician, de exemplu, nu mai pot fi organizate cursuri de calificare, iar angajatorii vor trebuie să se descurce cu lucrătorii care sunt pe piață și au aceste atestate. Efectiv nu mai pot aduce forță de muncă nouă în domeniu. Nu înțelegem nici de ce sunt arhivate standardele ocupaționale pentru care actualizarea nu ar aduce nimic în plus, cum este ocupația de zidar, unde nu s-a schimbat nimic. Ea se practică la fel ca acum 15 sau 20 de ani”, a declarat coordonatorul Departamentului de Educație și Formare din cadrul BNS, Radu Comșa.

Eliminarea acestor standarde este nocivă și pentru antreprenoriatul social, pentru care sunt disponibile peste 200 de milioane de euro prin Ministerul Investițiilor, întrucât miile de cetățeni care vor dori să înceapă o atare carieră vor trebui să se formeze printr-un curs de calificare care nu va mai exista - „nu se va mai putea forma personal calificat pentru ocupația de antreprenor în economia socială de la 1 septembrie. Ne întrebăm astfel cum vom folosi fondurile europene din Programul de Ocupare. Cu alte cuvinte, acest program va fi îngropat!”.

Ocupația de asistent maternal este pe lista celor 661 propuse pentru eliminare, ceea ce va duce la imposibilitatea de a forma profesional astfel de asistenți, în contextul în care Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției și-a propus să formeze 15.000 de astfel de asistenți.

Acum două săptămâni, în urma unei întâlniri de la Ministerul Muncii, s-a decis emiterea unui ordin comun al miniștrilor Muncii și Educației prin care să fie prorogat termenul de eliminare a standardelor ocupaționale până la data de 31 decembrie 2024, iar la câteva zile după, proiectul este pus în dezbatere. Acum, măsura este oficializată.

BNS este a doua cea mai mare confederație sindicală reprezentativă din România, având în componență 934 de sindicate și peste 320.000 de membri, conform datelor oferite pe site-ul propriu.