avocatnet.ro 
Documentul este destul de sumar, însă, și este neclar, cel puțin acum, cât de util se va dovedi pe termen lung în lupta ANAF contra evaziunii. Astfel, pentru a încerca să deslușim cât de cât la ce ar trebui să se aștepte contribuabilii, am obținut câteva răspunsuri de la Gabriel Biriș, co-managing partner la Biriș Goran.
Despre consecințele practice
1. Supravegherea sporită ar putea afecta activitățile financiare ale persoanelor fizice cu averi mari, obligațiile lor fiscale și/sau strategiile lor de administrare a averii?
Gabriel Biriș: „Nu. Fiecare contribuabil are libertatea să își organizeze activitățile financiare cum doreşte, cu respectarea legislaţiei fiscale. Obligațiile fiscale ale contribuabililor nu sunt afectate de Ordinul ANAF nr. 920/2023.”
2. Vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a justifica sursele de venit și corectitudinea declarațiilor fiscale?
Gabriel Biriș: „Nu. Ordinul nu prevede astfel de obligații suplimentare și nu afectează nici modul în care sunt selectați la verificare fiscală contribuabilii cu averi mari. Din acest punct de vedere, Ordinul ANAF 920 pare a fi, mai degrabă, inutil.”
3. Există practici „creative” care ar trebui evitate de persoanele fizice pentru „ascunderea” veniturilor?
Gabriel Biriș: „Există, dar sunt din ce în ce mai dificile, având în vedere schimbul automat de informații între autoritățile fiscale. Din păcate, decidenții nu par a fi foarte interesați de introducerea de măsuri de tipul «CFC focused on UBO» (reguli privind societățile străine aflate în jurisdicții slab fiscalizate - așa-numitele paradisuri fiscale, concentrate pe beneficiarul final), reglementate la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Nu există interesul de a transparentiza în scop fiscal profiturile nete nedistribuite ca dividend, «parcate» în paradisuri fiscale.”
4. Ce vor risca cei care sunt și rămân în continuare „neconformiști”?
Gabriel Biriș: „Acum, riscul este foarte mic, sumele stabilite în urma verificărilor fiscale ca fiind nejustificate fiind supuse impozitului de 16% (față de 10% la impozitul pe venit). Practic, legislația implementată în 2011 a transmis un mesaj foarte toxic: «hoțul neprins este negustor cinstit, hoțul prins plătește precum negustorul cinstit». În proiectul de ordonanță de guvern scurs pe surse, în urmă cu câteva săptămâni, cota de impozit pentru sumele ce nu pot fi justificate la verificarea fiscală ar urma să crească la 50%, deci riscul crește semnificativ (dar insuficient, în opinia mea). Consecințele practice ale Ordinului ANAF 920, în ceea ce privește creșterea conformării și reducerea evaziunii, sunt, în opinia mea, mai degrabă neglijabile.”
Despre lipsurile noii reglementări
5. Există neclarități în noile reguli?
Gabriel Biriș: „Cea mai importantă neclaritate pare a fi modul de evaluare a bunurilor imobile și mobile aflate în patrimoniul («averea») contribuabilului. De asemenea, nu există nicio modalitate de evaluare a sumelor ținute «la saltea» de contribuabil. De altfel, Ordinul ANAF 920 pare a avea, mai degrabă, un rol de prevenție, de informare, decât unul de control efectiv.”
6. Anumite prevederi pot fi interpretate în mai multe feluri, generând incertitudini?
Gabriel Biriș: „Singura incertitudine evidentă este în legătură cu modul de evaluare a averii, pentru a fi inclus în lista contribuabililor cu averi de peste 25 de milioane de euro, listă ce ar putea include, conform unor estimări, aproximativ 1.800 de contribuabili. Problema principală pe care eu o sesizez aici este că aceștia sunt contribuabilii cu averea «la vedere», aceștia fiind, însă, contribuabilii unde conformarea este bună sau foarte bună. Nu văd cum poate ANAF să estimeze averea contribuabililor care fac evaziune, aceștia lucrând în principal cu cash...”
7. Lipsesc anumite detalii care ar putea fi importante în contextul monitorizării?
Gabriel Biriș: „Da, am spus încă din 2011 că metodele de control indirect se bazează pe comparația între nivelul averii la începutul perioadei verificate și cel de la sfârșitul perioadei controlate, luând în calcul veniturile declarate și cheltuielile dovedite de contribuabil sau estimate de ANAF. Pentru ca acest instrument să fi fost eficient, ar fi trebuit încă de atunci introdusă obligația depunerii declarației inițiale de patrimoniu pentru contribuabilii cu averi semnificative (declarație care astăzi trebuie depusă doar de contribuabilii selectați la verificare în urma analizelor de risc efectuate de ANAF), cuplate cu o scurtă perioadă de conformare voluntară, urmată de o cotă de impunere semnificativ mai mare decât cota standard de impozit pe venit (16%). Am încercat introducerea acestui set de măsuri (inclusiv CFC focused on UBO) în 2016, textul fiind inclus în draft-ul proiectului de ordonanță de urgență a Guvernului scurs pe surse la începutul lui septembrie 2016, dar, din păcate, măsura nu a fost preluată în OUG nr. 87/2016 și nici nu a mai fost discutată ulterior. Acum vedem, însă, câteva încercări (timide) de rezolvare (parțială, însă) a problemei. Nu cred că vor fi suficiente.”
8. Ar trebui să existe un mecanism clar și public de calcul al averii, pentru a nu exista inconsistențe la conturarea listei?
Gabriel Biriș: „Cum spuneam mai sus, consider că un instrument eficient ar fi depunerea declarației inițiale de patrimoniu, de către toți contribuabilii cu averi semnificative. În 2016, am propus acest prag la un milion de euro, propunere ce cred că este încă de actualitate, riscul fiscal fiind redus la contribuabilii cu averi modeste.”
Impactul asupra afacerilor de familie
9. Care ar putea fi consecințele monitorizării rudelor apropiate ale persoanelor cu averi mari?
Gabriel Biriș: „Cum spuneam și mai sus, nu cred că vor fi consecințe plecând de la premisa respectării, de către contribuabil, a legislaţiei fiscale. În plus, în România, răspunderea este individuală, nu pentru faptele terților, inclusiv ale rudelor apropiate. Pot apărea probleme individuale atunci când ANAF dovedește că, în fapt, beneficiarul efectiv al operațiunilor făcute de rude apropiate este chiar contribuabilul. Din păcate, astfel de practici sunt destul de răspândite, în special în rândul persoanelor expuse politic, care au obligația de a depune declarații de avere.”
10. Ar putea fi afectate în vreun fel afacerile de familie, parteneriatele și/sau colaborările de afaceri?
Gabriel Biriș: „Nu.”
DinuX