Regulile date recent, de ANAF, pentru monitorizarea marilor averi au lipsuri majore

Ordinul ANAF 920/2023, care este în vigoare din 28 iunie 2023, prevede că va exista o listă a persoanelor fizice cu averi mari și a rudelor lor apropiate. Aceste persoane vor fi monitorizate separat de către ANAF, scopul fiind reducerea evaziunii în rândul lor. Totuși, este neclar cum ar putea să facă autoritățile pentru a evalua averile celor care chiar fac evaziune, însă lucrurile nu stau extraordinar nici în cazul persoanelor cu averea „la vedere”.

„Cea mai importantă neclaritate pare a fi modul de evaluare a bunurilor imobile și mobile aflate în patrimoniul («averea») contribuabilului. De asemenea, nu există nicio modalitate de evaluare a sumelor ținute «la saltea» de contribuabil. De altfel, Ordinul ANAF 920 pare a avea, mai degrabă, un rol de prevenție, de informare, decât unul de control efectiv”, ne-a precizat Gabriel Biriș, co-managing partner la Biriș Goran, care a adăugat că:

„Singura incertitudine evidentă este în legătură cu modul de evaluare a averii, pentru a fi inclus în lista contribuabililor cu averi de peste 25 de milioane de euro, listă ce ar putea include, conform unor estimări, aproximativ 1.800 de contribuabili. Problema principală pe care eu o sesizez aici este că aceștia sunt contribuabilii cu averea «la vedere», aceștia fiind, însă, contribuabilii unde conformarea este bună sau foarte bună. Nu văd cum poate ANAF să estimeze averea contribuabililor care fac evaziune, aceștia lucrând în principal cu cash...”

Mergând dincolo de ordinul recent al ANAF, există o problemă și cu felul în care inspectorii aplică metodele de control indirect. Specialistul atrage atenția că ar fi fost bine ca persoanele fizice cu averi mari să fie obligate să depună o declarație inițială de patrimoniu.

„Am spus încă din 2011 că metodele de control indirect se bazează pe comparația între nivelul averii la începutul perioadei verificate și cel de la sfârșitul perioadei controlate, luând în calcul veniturile declarate și cheltuielile dovedite de contribuabil sau estimate de ANAF. Pentru ca acest instrument să fi fost eficient, ar fi trebuit încă de atunci introdusă obligația depunerii declarației inițiale de patrimoniu pentru contribuabilii cu averi semnificative (declarație care astăzi trebuie depusă doar de contribuabilii selectați la verificare în urma analizelor de risc efectuate de ANAF), cuplate cu o scurtă perioadă de conformare voluntară, urmată de o cotă de impunere semnificativ mai mare decât cota standard de impozit pe venit (16%).

Am încercat introducerea acestui set de măsuri (inclusiv CFC focused on UBO) în 2016, textul fiind inclus în draft-ul proiectului de ordonanță de urgență a Guvernului scurs pe surse la începutul lui septembrie 2016, dar, din păcate, măsura nu a fost preluată în OUG 87/2016 și nici nu a mai fost discutată ulterior. Acum vedem, însă, câteva încercări (timide) de rezolvare (parțială, însă) a problemei. Nu cred că vor fi suficiente”, a explicat Gabriel Biriș.

Avocatul a detaliat că un prag adecvat pentru obligația declarației de patrimoniu ar fi fost de un milion de euro. Asta în condițiile în care persoanele fizice cu averi modeste prezintă un risc fiscal destul de redus.

În aceste condiții, noul ordin nu pare să aducă o reformă reală a felului în care ANAF relaționează cu persoanele care au averi mari. „Consecințele practice ale Ordinului ANAF 920/2023, în ceea ce privește creșterea conformării și reducerea evaziunii, sunt, în opinia mea, mai degrabă neglijabile”, a opinat avocatul.

Potrivit regulilor de la Fisc, persoana fizică cu avere mare este considerată a fi persoana rezidentă fiscal în România care are o avere (în România și în străinătate) estimată la o valoare de peste 25 de milioane de euro. Acest lucru se determină în baza datelor pe care ANAF le deține sau le obține. Lista cuprinde atât grupul persoanelor fizice cu averi mari, cât și grupul extins al persoanelor fizice cu averi mari, în acesta din urmă fiind incluși: soți/soții și rude/afini de până la gradul al doilea.

Documentul prevede că, pentru a asigura conformarea voluntară a persoanelor fizice cu averi mari, ANAF poate să:

• aplice tratamente fiscale alternative de creștere a conformării fiscale voluntare (îndrumare pentru a ușura conformarea sau programe de notificare privind problemele identificate de ANAF), pe baza riscurilor identificate;
• selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor neimpozabile, în vederea efectuării verificării situației fiscale personale sau a verificării documentare.

Noile reguli trebuie puse în aplicare de Direcția generală control venituri persoane fizice din cadrul ANAF.