ACCES PREMIUM

Analiză Eliminarea limitei de sedii sociale la aceeași adresă: De la debirocratizare la ușurarea neregulilor, inclusiv cu impact fiscal

Prezentată publicului, în 2020, ca o măsură de debirocratizare, eliminarea prin lege a limitei de sedii sociale la aceeași adresă a dus, în doar câțiva ani, la ușurarea anumitor nereguli care au impact inclusiv în zona fiscală. Sau cel puțin așa reiese din verificările derulate recent de Curtea de Conturi a României la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Însă întrebarea esențială acum este dacă problema este eliminarea, în sine, a limitei sau lipsa de reacție a ANAF în a ajusta parametrii analizei de risc? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Un nou indicator de risc, propus pentru controalele fiscale: Acesta ar ajuta ANAF la depistarea celor care „îngroapă” firmele cu datorii

Sediile sociale comune pentru zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui să devină un indicator de risc fiscal utilizat în activitatea de control a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), subliniază, într-un comunicat recent, Curtea de Conturi a României. Aceasta deoarece s-a constatat că, cel puțin la nivelul anului 2023, existau peste 2.000 de adrese care figurau ca sedii sociale pentru peste 47.000 de contribuabili ce însumau datorii la stat de aproape 30 miliarde lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Comerț online: ANAF depistează deja, prin formularele D395 și F7000, mii de contribuabili care nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale, conform datelor pe 2023 și 2024

Formularele prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) află date despre evazioniștii din comerțul online produc deja efectele scontate, conform datelor furnizate recent redacției noastre. Astfel, în baza informațiilor din formularele D395 și F7000, care sunt depuse de intermediari, ANAF a identificat și notificat, în 2023 și 2024, mii de persoane care nu se conformaseră. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Alte trei declarații prin care informațiile contribuabililor ajung la ANAF fără voia lor, dincolo de recentul formular 397

Declarația 397, ce a fost introdusă de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a depista mai ușor evazioniștii din domeniul ridesharing-ului, nu este singurul formular prin care contribuabilii ce acționează ca intermediari de afaceri transmit informații (despre cei cu care colaborează) către ANAF. În anii recenți au mai apărut trei astfel de declarații și n-ar fi exclus ca numărul acestora să continue să crească, încet-încet. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ridesharing

Introducerea declarației 397 se înscrie în politica ANAF de depistare a evazioniștilor prin intermediari

De câțiva ani, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) face, tot mai des, eforturi în direcția depistării evazioniștilor cu ajutorul unor intermediari. Vorbim, mai precis, de entități care dețin informații despre (potențialii) evazioniști care altfel n-ar ajunge la direct la inspectorii fiscali. Cel mai recent efort în acest sens este apariția declarației 397, care vizează activitățile de transport alternativ (sau, în engleză, „ridesharing”). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Măsură oficială

UPDATE Ridesharing: Angajatorii care nu plătesc taxele salariale pentru șoferii de transport alternativ vor fi depistați de ANAF prin noua declarație 397. Prima depunere, în iunie

Firmele și PFA-urile care activează în domeniul transportului alternativ de persoane (ridesharing) și care nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale de angajatori, în relație cu șoferii lor, urmează să fie depistate printr-o declarație nouă, potrivit unui ordin oficializat recent. În urma verificărilor preliminare pe care le-a făcut, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit că numărul șoferilor care lipsesc din evidențele oficiale (adică pentru care nu se achită taxe salariale) se ridică la ordinul zecilor de mii. Noul formular este depus exclusiv de proprietarii aplicațiilor de ridesharing. Citește articolul

ACCES PREMIUM

„Mărul otrăvit” al cauzei de nepedepsire

Opinie Contribuabilul suspectat de evaziune poate evita urmărirea penală dacă acceptă eticheta de „evazionist”. Totuși, această variantă vine cu dezavantaje majore

Modificările aduse recent legislației privind combaterea evaziunii fiscale au drept scop, printre altele, simplificarea procedurilor de recuperare de către stat a prejudiciilor provenite din astfel de infracțiuni de până la un milion de euro. Astfel, Legea nr. 126/2024 oferă contribuabilului suspectat de evaziune de către autoritățile fiscale posibilitatea să achite prejudiciul majorat și penalitățile aferente, pentru a nu fi supus urmăririi penale. Însă, dacă alege să plătească, își recunoaște automat fapta și renunță la orice mijloc de a-și dovedi ulterior nevinovăția și de a-și recupera sumele achitate. În plus, noua lege intră în contradicție cu Codul de procedură fiscală, pe anumite aspecte, și conferă inspectorilor fiscali atribute de procurori. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Regulile date recent, de ANAF, pentru monitorizarea marilor averi au lipsuri majore

Cu toate că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a venit recent cu reguli speciale pentru monitorizarea persoanelor fizice cu averi mari, acestea au unele lipsuri însemnate, este de părere avocatul Gabriel Biriș. În aceste condiții, este neclar cât de util se va dovedi în practică ordinul care conține regulile respective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum arată, mai nou, lista faptelor de evaziune fiscală pentru care contribuabilii riscă pedepse cu închisoarea

Pentru că de puțin timp a fost modificată lista faptelor de evaziune fiscală, pentru care contribuabilii riscă pedepsirea cu ani grei de închisoare (și nu numai), amintim astăzi care sunt aceste fapte și pedepsele aferente. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Implicații și aspecte de clarificat în legătură cu modificările recente din domeniul combaterii evaziunii fiscale

La aproximativ patru ani de la expirarea termenului de transpunere a Directivei 1.371/2017 privind combaterea fraudelor care vizează interesele financiare ale Uniunii Europene și la mai bine de un an de la declanșarea de către Comisia Europeană a unei acțiuni împotriva României pentru transpunere incompletă a directivei în cauză, legiuitorul național a adoptat Legea 125/2023, care a intrat în vigoare în data de 25 mai 2023. Citește articolul