avocatnet.ro 
Experții în asigurări de călătorie au dezvăluit care sunt țările europene unde riscul ca turiștii să ajungă victime ale hoților de buzunare este cel mai mare, potrivit Euronews.
Mii de oameni ajung anual în situația de coșmar în care rămân fără bunurile de valoare în timp ce călătoresc în străinătate din cauza hoților de buzunare. Turiștii sunt victimele preferate de hoți pentru că de obicei aceștia sunt mai puțin conștienți de pericolul la care se expun.
În zonele aglomerate și în apropierea atracțiilor turistice, călătorii trebuie să fie foarte atenți pentru a nu deveni victime ale hoților. Așadar, unde este cel mai probabil să devii ținta hoților și cum te poți proteja de ei?
Compania Quotezone a folosit recenziile scrise de turiști pentru a calcula numărul de cazuri de furt în fiecare dintre cele mai vizitate cinci atracții turistice din fiecare țară europeană.
Destinația cea mai vizată de hoți este Italia, potrivit Indexului european al furturilor realizat de Quotezone. Persoanele care au vizitat Colosseumul, Fontana di Trevi și Panteonul din Roma, Domul din Milano și Galeria Uffizi din Florența au menționat faptul că au fost vizați de hoții de buzunare în 1.906 de recenzii turistice postate online în 2022.
Asta înseamnă că s-au înregistrat 463 de furturi la fiecare milion de turiști care au vizitat cele mai importante atracții din Italia - cel mai mare raport din toate țările din Europa.
Franța s-a clasat pe locul doi cu 283 de furturi la 1 milion de vizitatori. Toate atracțiile turistice din Franța monitorizate de Quotezone se află la Paris.
Industria ospitalităţii - HORA - cere guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate şi să ia în considerare importanţa utilizării acestor sume pentru a încuraja angajaţii să mănânce la prânz. Reprezentanții HoReCa susțin că, dacă s-ar pune bani pe carduri ca alocație de hrană, aceștia ar fi cheltuiți în alte scopuri.
Tichetele de masă trebuie să rămână emise pe carduri, a căror utilizare să rămână controlată prin lege, astfel încât să se asigure utilizarea lor de către angajaţi pentru a mânca la prânz, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei care reprezintă interesele sectorului HoReCa.
„Anul acesta ne vedem nevoiţi constant să explicăm şi să ne opunem public unor modificări fiscale cărora nu le înţelegem sensul. Avem de această dată situaţia tichetelor, un instrument excelent care şi-a dovedit utilitatea şi eficienţa, fie că vorbim de vouchere de vacanţă sau tichete de masă, ori cadou. Acestea au generat anual peste 3 miliarde de lei încasări la bugetul de stat şi funcţionează cu succes de peste 20 de ani în România”, a declarat Ion Biriş, preşedinte HORA, potrivit Agerpres.
Sistemul funcționează în aproape 50 de țări
Acordarea de sume în bani ca alocaţie de hrană nerestricţionată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajaţii nu le vor folosi pentru a mânca la prânz, „iar în cele din urmă toţi vom pierde, şi statul, şi angajaţii, şi HoReCa”, susține organizația.
„Tichetele de masă sunt în România din 1998 şi au avut beneficii majore pentru angajaţi, care au integrat mai uşor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor şi fiscalizarea veniturilor. Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populaţiei să facă plăţi cu cardul. Acest sistem funcţionează în lume în peste 45 de ţări şi în România din anul 1999, iar efectele pentru economiile statelor care le implementează sunt recunoscute de organizaţii internaţionale, precum Organizaţia Internaţională a Muncii şi OECD. Faptul că sunt un instrument digital ajută enorm la trasabilitate sumelor cheltuite. Din nou, insistăm asupra necesităţii unui dialog şi a unei consultări cu industria pentru o schimbare care ar afecta enorm un întreg sector. Susţinem industria emitenţilor de tichete în dialogul cu autorităţile pe acest subiect şi solicităm Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate”, se precizează în comunicatul HORA.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Andrei Baciu, a declarat, miercuri, la Interviurile Digi24.ro, că la mijlocul acestei luni este termenul limită pentru semnarea cererii de finanțare pentru proiectul de 100 de milioane de euro ce presupune modernizarea platformei informatice a cardului de sănătate, care de-a lungul timpului s-a confruntat cu numeroase probleme și blocaje. Oficialul spune că motivul pentru problemele apărute este în principal legat de capacitatea sistemului, ce nu a fost făcut pentru actualul număr de furnizori medicali - 42.000, față de 7.000 câți erau la lansare, în 2012.
„Lucrurile s-au făcut sacadat de-a lungul timpului, în sensul în care anul ăsta gândim chestia asta, ăștia sunt banii, pornim chestia asta. După care s-au schimbat conduceri, cum se întâmplă în toate instituțiile, adică nu există o viziune și o strategie care să-ți permită ție până la finalul unei perioade, unui mandat să ai o chestie integrată care să funcționeze. În cazul acesta sunt multiple evenimente care, din dorința de a face mai bine...ele au fost făcute, însă principalul motiv este următorul. Știți pentru câți furnizori de servicii medicale a fost gândit acest sistem inițial? Adică în primul rând serverele și softul din spate. Pentru 7.000 de furnizori de servicii medicale. Astăzi sunt 42.000, de 6 ori mai mult. Practic, volumul pe care trebuie să-l facă ceva făcut în 2012 în domeniul IT, în care lucrurile au evoluat...gândiți-vă numai ce telefon avea fiecare dintre noi în 2012, cum arată azi.
Sunt tehnologii care nu pot duce volumul de muncă de astăzi. Pentru 7.000 ar putea să funcționeze. Știți câte servicii medicale sunt acordate în medicina primară, în medicina de familie și care se fac în acest sistem, pe un an de zile? Sunt 68 de milioane de consultații și servicii medicale. Asta este doar o simplă chestiune.
Nu este numai cardul cel care face dificil de multe ori accesul, pe motive tehnice, este întreg sistemul din spate care trebuie actualizat. La mijlocul lunii septembrie este deadline-ul pentru semnarea cererii de finanțare pentru proiectul de 100 de milioane de euro care presupune modernizarea sistemului, a platformei informatice. O parte importantă sunt pentru partea hardware – servere și toată tehnologia care să țină tot sistemul informatic și cealaltă parte este pentru dezvoltarea acestui nou soft. Sunt bani din PNRR, din proiectul de digitalizare”, a afirmat Andrei Baciu.
Gianina Cosmina
Comentarii articol (0)