Ar putea să apară mai multe schimbări importante la legislația privind performanța energetică a clădirilor

Când vine vorba despre performanța energetică a clădirilor, legislația europeană stabilește o serie de strategii obligatorii de renovare pe termen lung, astfel încât clădirile din statele membre ale Uniunii Europene să aibă un nivel ridicat de eficiență energetică până în 2050.

Propunerea legislativă de la Senat “are în vedere noutăţile legislative în materie de eficienţă energetică în clădiri care se pregătesc la nivel european și consolidează cadrul legal existent prin armonizarea prevederilor referitoare la standarde și la metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Prin intrarea în vigoare a metodologiei, la mijlocul acestui an, au apărut o serie de noutăți privind performanţa energetică a clădirilor, precum și pentru autorizarea lucrărilor de construcții atât pentru clădiri noi cât și pentru cele care se renovează”, potrivit inițiatorilor.

Mai exact, acum se completează, printre altele, definițiile categoriile de clădiri pentru care nu sunt obligatorii cerințele minime de performanță, ce sunt stabilite în Metodologia de Calcul a Performanței energetice a Clădirilor 2022 - Mc001. De fapt, se face trecerea de la neaplicarea acestor cerințe la eliminarea obligativității aplicării lor în cazul următoarelor clădiri:

• clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
• clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios și care nu asigură, conform destinației declarate, condiții de confort interior;
• clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la doi ani;
• clădiri care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de patru luni pe an, precum și alte clădiri care necesită un consum redus de energie sau la care nu trebuie asigurate condiții de confort interior;
• clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 mp.

Totodată, apar schimbări la tipurile de clădiri pentru care trebuie stabilite cerințe minime de performanță energetică (atât noi, cât și existente). Astfel, după completare și redefinire, lista clădirilor pentru care trebuie stabilite cerințe minime de performanță energetică va conține:

• cele rezidențiale - colective sau individuale;
• birouri;
• cele pentru învățământ;
• cele pentru sănătate;
• hoteluri și restaurante;
• cele pentru sport;
• cele pentru comerț;
• cele pentru cultură;
• cele pentru alte funcțiuni - hale și depozite cu manipulare frecventă sau clădiri logistice cu ocupare umană.

Apoi, se clarifică noțiunea de anvelopă termică a clădirii și se introduce noțiunea de raport de conformare pentru clădirea al cărei consum de energie e aproape egal cu zero (nZEB). Astfel, anvelopa termică a clădirii este definită ca totalitatea elementelor de clădire perimetrale care delimitează spațiul interior încălzit/ răcit/ climatizat al unei clădiri de mediul exterior și, dacă e cazul, de spaţiile neîncălzite/ nerăcite/ neclimatizate sau mai puţin încălzite/ răcite/ climatizate.

Pe de altă parte, raportul de conformare pentru o clădire nZEB reprezintă documentul elaborat de un auditor energetic pentru clădiri, potrivit Metodologiei de Calcul a Performanţei energetice a Clădirilor 2022- Mc001, prin care se analizează dacă o clădire existentă sau în fază de proiectare îndeplinește condiţiile de încadrare în categoria clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. În cazul clădirilor aflate în fază de proiectare, acest raport cuprinde și studiul privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficiență.

În fine, amenzile pentru nerespectarea prevederilor Legii 372/2005 se majorează, în anumite situații, chiar și de patru ori. De pildă, amenda minimă pentru nerespectarea obligației auditorului energetic pentru clădiri și a expertului tehnic atestat de a înscrie în registrul propriu de evidență a activității a certificatelor de performanță energetică și a rapoartelor de audit energetic, printre altele, crește de la 1.250 de lei, cât e acum, la 5.000 de lei.

Atenție! Pentru a se putea aplica, proiectul de lege trebuie adoptat la Parlament, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial.