În doar câteva țări din Europa Centrală, adaptabilitatea la schimbări figurează pe o poziție inferioară în clasamentelor competențelor generale.
Adaptabilitatea este o abilitate soft ce presupune adaptarea cu ușurință la circumstanțe în schimbare, pentru a ține pasul cu prioritățile, proiectele, clienții și tehnologia în mișcare. Angajații acre dețin această calitate fac față schimbărilor la locul de muncă, fie că sunt actualizări ce țin de proceduri sau de mediul de lucru. Adaptabilitatea este o abilitate esențială, atât în muncă, cât și în viață, pentru că nu supraviețuiește specia cea mai puternică și nici cea mai inteligentă, ci cea mai adaptabilă la schimbare, conform evoluționiștilor.
Contrar percepției generale, această calitate a angajaților nu a devenit crucială în timpul pandemiei, ci cu câțiva ani anterior acesteia, conform BBC.
La o conferință TED Talk din 2019, Investitorul american Natalie Fratto explica la o conferință TED Talk din 2019 că adaptabilitatea a devenit din ce în ce mai importantă „pentru că lumea accelerează”, adăugând: „Fiecare dintre noi este forțat să se confrunte cu mai multe schimbări decât oricând în istoria umanității”. Viteza și amploarea inovării tehnologice din ultimii ani le-au impus oamenilor să adopte noi competențe într-un ritm vertiginos.
„Schimbarea nu este ușoară în general, dar este gestionabilă pentru majoritatea oamenilor”, spune Dorie Clark, consultant. Pandemia a declanșat o revizuire totală a modului în care lucrăm, cu mulțimea de schimbări profesionale, tehnologice și chiar sociale la care companiile și lucrătorii încă se adaptează.
Legătură puternică și directă cu învățarea de-a lungul întregii vieți
Adaptabilitatea la schimbare este puternic legată de unul dintre indicatorii la care România se plasează în mod traditional pe ultimele locuri – învățarea de-a lungul întregii vieți.
Din 2019, anul pre-pandemic, și până în 2022, rata de participare a adulților la activități de învățare a persoanelor între 25 și 64 de ani a înregistrat un salt în România, de la 1,3% la 5,9%, dar decalajul față de media UE rămâne semnificativ – de 6,5 pp (11,9% în Uniune).
O altă veste proastă pentru România este și relația pozitivă între adaptabilitate angajaților și rezultatele PISA, demonstrate de doi cercetători de la Universitatea din Belgrad, Maja Jandric și Sasa Randelovic. România, cu rezultatele dezastruoase la în citire, matematică și științe, face parte din categoria statelor UE cu nivelurile scăzute de adaptabilitate a forței de muncă, ceee ce ar putea prezenta un obstacol important pentru dezvoltarea viitoare.
Adaptabilitatea la schimbare figurează pe primul loc al competențelor generale (majoritatea soft) din aproape toate statele UE.De departe, adaptabilitatea la schimbare este cea mai căutate calitate solicitată în anunțurile de angajare lansate online de companii, urmată de cunoașterea limbii engleze, conform Eurostat.
De exemplu, pentru profesioniștii în administrație, procentul apariției acestei abilități în anunțurile de angajare a urcat
Analiza trendurilor arată că solicitarea acestei competență este în creștere de la începutul pandemiei, în cazul acestor profesioniști.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)