Până unde va coborî industria? Schimbarea de structură a economiei

Industria românească nu dă deocamdată semne de revenire, scăzând și în noiembrie 2023 cu 0,6% față de octombrie și 4,4% față de aceeași lună din 2022. În octombrie, scăderea a fost de 5,1% comparativ cu aceeași lună a anului precedent.

Preţul materiilor prime şi preţul energiei de anul trecut au crescut costul producţiei, iar unele firme mai mici nu au suportat, aşa că au închis tem­porar afacerea.

Dar la fel au procedat și marile combinate energointensive care au luat cel puțin pentru o perioadă o pauză din cauza prețului energiei, pe fundalul scăderii industriei în marile economii din Vest de care e dependentă. Germania e cel mai bun exemplu, însă coborârea a început încă din anul 2017.

Mai jos, ritmul de evoluție din 2018 încoace, perspetiva pentru 2024 rămânând una de coborâre:

Industria prelucrătoare e cea mai sensibilă, ea având în ultimele decenii aportul principal la creșterea economică. Scăderea industriei prelucrătoare a atras, însă, și scăderea industriei energetice care a avut o revenire rapidă după pandemie, însă nu a fost de durată. Din grafic se observă că cel mai mult a scăzut producția de energie, marii consumatori reducând capacitățile de producție.

Modificarea structurii economiei în ultimii 5 ani

Marea problemă a economiei unei țări ca România este că industria prelucrătoare îndeosebi susține atât valoarea adăugată înaltă (spre deosebire de statele unde tehnologiile inovative preiau acest rol), cât și neutralizarea unei părți din deficitul comercial care ne produce dezechilibre majore:
producem puțin și importăm mult și scump.

Industria a pierdut circa 4 puncte procentuale la formarea PIB, diferență compensată de creșterea din comerț (consumul) și IT. Construcțiile au supraviețuit unei căderi catastrofale în 2023 datorită construcțiilor inginerești, adică cele care țin de infrastructura de transport, impulsionate de fondurile europene:

Reducerea contribuției agriculturii la sub 5% a permis industriei să rămână la cote de încă peste 20%. După scăderea din perioada pandemiei, industria a dat semne de revenire, însă din 2021 volumul producției industriale a înregistrat noi contracții.

În ceea ce privește populația ocupată, sectorul industrial al României (20,4%) deține o pondere similară cu statele din proximitatea noastră, substanțial mai mare în comparație cu media Uniunii Europene sau cu cele ale Germaniei sau Franței.
Cu toate acestea, una din cinci persoane ocupate lucrează în sectorul agricol (21,1%).

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.