Mai precis, noua lege stabilește că nu se mai poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul sclaviei, traficului de persoane și/ sau de minori.
Ca regulă generală, după cum stabilește Codul penal, nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă:
- pedeapsa aplicată este numai amenda;
- aplicarea pedepsei a fost inițial amânată, dar ulterior amânarea a fost revocată;
- infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților;
- în cazul în care legea specială o prevede în mod expres.
Pe lângă măsura amintită, legea stabilește și majorarea limitelor de pedeapsă cu închisoarea pentru sclavie, trafic de persoane și de minori ori pornografie infantilă.
După cum subliniază inițiatorii măsurii, “majoritatea pedepselor cu închisoarea pentru infracţiunile de trafic de persoane și de trafic de minori sunt în partea inferioară a baremului de pedeapsă. Mai mult, pentru că pragul inferior al pedepsei este de trei ani, există cazuri în care judecătorii pot da pedepse cu suspendare, iar această practică se regăsește într-un număr considerabil de cazuri”.
De asemenea, „statistic vorbind, în România, numărul persoanelor condamnate pentru trafic de persoane a scăzut în ultimii ani: 312 în 2016, 230 în 2017, 130 în 2018 și 120 în 2019. În ceea ce privește pedepsele, în 2016, 31 au fost pedepse cu închisoarea de peste 10 ani, 80 au implicat cinci până la zece ani de închisoare, 83 au implicat trei până la cinci ani de închisoare, 35 au implicat de la unu la trei ani de închisoare, iar 71 au fost cu suspendare. În 2019, au fost implicate cinci sentințe cu închisoare de peste 10 ani, 44 au implicat cinci până la zece ani închisoare, 23 au implicat trei până la cinci ani închisoare, șapte implicau de la unu la trei ani de închisoare, iar 37 au fost cu suspendare”, potrivit inițiatorilor.
Comentarii articol (0)