Analiză / Forțele armate ale României: o comparație cu alte armate europene și cu politica de recrutare de combatanți

În articolul de față facem o privire de ansamblu asupra Armatei române din perspectiva efectivelor, prin comparație cu alte state europene, precum și capacitatea de ripostă, pe arme, a statelor.

Pentru fiecare stat:
-, efectivele de combatanți
-, politica de recrutare și regândirea acesteia din ultimii ani în statele europne
-, capacitatea de ripostă, pe arme
-, scenariile de angajament al trupelor în statele europene, în cazul unui atac al Rusiei

În privința României, trei puncte de plecare:

• Ministerul Apărării Naționale (MApN) a început, după izbucnirea războiului din Ucraina, o goană de miliarde de euro prin care cumpăra submarine, tancuri, avioane, blindate, rachete, drone.
• După doi ani de planuri de înzestrare și licitații de contracte, șefii ministerului și ai Armatei Române au realizat că nu prea sunt soldați care să folosească viitoarele echipamente.
• Așa că Ministrul Angel Tîlvăr a anunțat o recrutare națională de 20.000 de oameni. Mai mult, șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, vrea ca toată populația aptă de luptă să facă stagii militare.

Armata Română – o privire de ansamblu

În cazul ipotetic în care Rusia ar ataca NATO și nu s-ar opri doar la un conflict în Ucraina, Armata Română ar putea aduna la o mobilizare generală, în 24 de ore de la consemnarea unei agresiuni, doar 81.000 de persoane activi. Însă, doar 69.000 dintre aceștia ar lua parte la confruntări și pot fi considerați militari combatanți, restul fiind personal auxiliar sau administrativ. 

Asta pentru că Armata Română numără 81.000 de persoane, așa cum reiese din studiul realizat de Global Firepower la începutul acestui an. Reprezentanții organizației susțin că datele sunt colectate de la surse oficiale din statele monitorizate.

Ultimele date oficiale ale MApN, consultate de CursdeGuvernare.ro, făceau referire la o armată de 76.000 de oameni la finalul anului 2022. Cifra este prezentă în raportul anual al MApN.

Conform Global Firepower, la cei 81.000 de persoane considerate soldați activi, în acest moment se mai pot adăuga 100.000 de persoane, este vorba de jandarmi sau soldați în rezervă, care ar fi mobilizate în cazul unui război.

La o adunare, reiese că Armata Română ar aduna cam 180.000 de oameni dacă s-ar face o mobilizare generală. Cifra este , însă, înșelătoare:

Ne lipsesc 20.000 de soldați: combatanții reali sunt mult mai puțini decât o arată cifrele

Deși personalul din armată arată, statistic, 81.000, în realitate combatanții sunt sub 70.000:

„Ne propunem să creștem numărul de militari în Armata Română de la 80.000 la 100.000, ținând cont de situația complexă de la frontierele noastre. Dar acest lucru depinde și de bugetul disponibil și de oportunitățile pe care le avem”, a declarat ministrul Tîlvăr într-un interviu pentru Antena 3.

Deficitul de 20.000 de persoane al Armatei Române este explicat de numărul celor care au demisionat din armată a crescut constant în ultimii ani. În schimb, interesul tinerilor pentru cariera militară a scăzut semnificativ. Așa că militarii care s-au pensionat nu au mai putut fi înlocuiți cu noi cadre.

Publicația Europa Liberă, citând surse oficiale din domeniu, susține că Armata Română a rămas fără 13.000 de militari în ultimii doi ani. De vină nu ar fi spaima războiului izbucnit în Ucraina, ci spaima că s-ar putea schimba condițiile de pensionare. Cadrele militare au preferat pensionarea.

Efectivele militare ale României în anul 2023, potrivit celor de la Global Firepower și IISS (Institutul Internațional pentru Studii Strategice):

• Militari Activi: 81.000
• Rezerviști:  55.000 
• Personalul Paramilitar – 57.000 (cu precădere Jandarmerie – MAI).

Însă rândurile militarilor activi sunt formate din:

Forțelor Navale – 6.800 de persoane,
Forțelor Aeriene: 11.700 de persoane,
Forțelor Terestre – 35.500 de persoane și
forțele compozite – 15.000.

Ar reieși o armată de 69.000 cadre active.

Diferența până la 81.000 e dată de personalul administrativ, de întreținere. Persoane care nu ar avea rol de combatanți în timpul unui eventual conflict.

Cu toate acestea, expertul în securitate națională, Claudiu Degeratu, consideră că Armata Română stă cel mai bine la pregătirea soldaților. „Ca organizare, pregătire, strategie, se poate spune că suntem o armată a Alianței Nord Atlantice (n.r. – NATO). Dacă este să mă uit însă la dotări, la blindate, tancuri, nave, multe amintesc de trecut”, punctează Claudiu Degeratu pentru CursdeGuvernare.ro

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.