Dublarea deficitului pe ianuarie s-a produs în ciuda faptului că veniturile bugetare au crescut semnificativ, cu 20%, față de aceeași lună a anului precedent, impulsionate de majorările de taxe și impozite, absorbția fondurilor europene și anularea unor facilități fiscale acordate unor categorii de salariați.
În același timp se constată o creștere și mai mare a cheltuielilor, până la 55,3 miliarde lei, o majorare de aproape 27% față de luna ianuarie 2023, de unde rezultă deficitul de 8 miliarde lei, neobișnuit pentru prima lună din an.
Raportat la PIB, cheltuielile au fost cu 0,44 puncte procentuale mai mari (an/an) reprezentând 3,18% din PIB față de 2,74% în ianuarie 2023.
La capitolul cheltuieli atrag atenția majorările cheltuielilor de personal (+21%), bunuri și servicii (+20,2%) și asitența socială (+3,3%), datorate creșterilor salariale ale unor categorii de angajați ai statului și a pensiilor.
Investiții mai mari cu 380%: e vorba de amânarea plăților de la finalul lui 2023 pentru a nu rata ținta de deficit pe anul trecut
Rămân neexplicate însă sumele care apar la capitolul investiții, unde creșterea este de la 1,95 mld lei cheltuiți în ianuarie 2023, la 7,37 mld lei în ianuarie 2024, creștere de 380%. Iar această creștere este concentrată la cheltuielile din fonduri naționale de la 0,7 mld lei la 5,63 mld lei.
Foarte posibil ca aici să fie incluse plăți restante de anul trecut, astfel încât Guvernul să țină deficitul bugetar sub control în decembrie, dar mai este vorba și de contracte pentru înzestrarea armatei, care nu au un capitol distinct în buget.
Pentru întregul an, legea bugetului prevede un deficit de 5% din PIB, posibil să fie ușor depășit, deoarece dacă acest deficit dacă s-ar repeta lunar, în decembrie s-ar ajunge la 5,4% din PIB sau 96 mld lei.
Venituri mai mari din impozite și taxe
Pe de altă parte, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 24,5%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,9%), creșterea fiind alimentată de anularea unor facilități fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și IT, majorarea salariului minim brut, precum și majorarea salariului minim brut pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară.
Veniturile bugetului general consolidat în ianuarie 2024
Veniturile bugetare au crescut substanțial în prima lună a anului cu 20% (an/an), însumând 47,4 mld lei. Evoluția s-a datorat în principal încasărilor mai mari din contribuția de asigurări, TVA, accize și absorbția fondurilor europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 5,8%, urmare a reducerii încasărilor din impozitul pe dividende (-57,6%), ca urmare a efectului de bază (în ianuarie 2023 s-au distribuit masiv dividendele pentru a beneficia de cota de impozit de 5% în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022).
Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (57,9%4) și aferente declarației unice (36,0%)
Și contibuțiile de asigurări au urcat cu 25,7%, la 15,62 mld lei, motivele fiind aceleași ca la creșterea încasărilor din impozitul pe salarii și venit.
Încasările nete din TVA au înregistrat 12 mld lei, în creștere cu 22,8% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată în luna similară a anului trecut, în ianuarie 2024 se remarcă o evoluție accelerată a acestor venituri, pe fondul unei absorbții mai însemnate a fondurilor europene în finalul anului trecut.
Veniturile din accize au însumat 4,3 mld lei, consemnând o creștere de 48,1% (an/an), susținută de încasările din accizele pentru produsele din tutun, care au înregistrat un avans semnificativ, de 91,4%, în condițiile creșterii accizei de la 1 ianuarie 2024. În același timp, încasările din accizele pentru produsele energetice au consemnat o dinamică negativă, de 3,5%.
Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.
Comentarii articol (0)