România reia exploatarea magneziului, în efortul UE de-a scăpa de dependența de China. Harta resurselor potențiale de materii prime critice din România

România a concesionat vinerea trecută o exploatare minieră firmei Verde Magnesium SRL, o companie din București.

Potrivit informațiilor CursDeGuvernare, Verde Magnesium SRL, potrivit Termene.ro a avut in ultimii 2 ani cifre de afaceri de 2,1 și 4,3 milioane de lei , cu beneficiar 100% compania VERDE MAGNESIUM LLC. Concesiunea va fi susținută financiar de compania americană de capital privat Amerocap.

Planurile anunțate de Verde Magnesium

Verde Magnesium, scrie FT, intenționează să investească 1 miliard de dolari într-o mină dezafectată de magneziu de lângă Oradea, construind instalații de procesare alimentate cu energie regenerabilă și reciclând și aluminiu.

UE importă peste 90% din magneziul necesar din China, acesta fiind esențial pentru producția de aliaje ușoare de aluminiu, folosite la vehicule și ambalaje.

Bernd Martens, președinte al Verde Magnesium și fost director la Audi, a declarat pentru Financial Times că mina și uzina din România vor ajuta UE să-și atingă obiectivul unei independențe mai mari în privința metalelor vitale pentru tranziția verde.

Compania vrea să înceapă producția până la finalul lui 2027 și să atingă 90.000 de tone pe an, adică 50% din necesarul UE sau 9% din producția globală.

Mina din Bihor a fost închisă în 2014, la acel moment fiind ultima funcțională din Europa.

Zestrea potențialelor resurse de materii critice din România

Cu toate că România nu știe exact ce resurse de materii prime critice are, o analiză SWOT din ”Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035”, ajunsă pe masa guvernului în ultima sa ședință, arată că există indicii privind existența acestora pe teritoriul țării.



În România, din datele publice ar fi prezente următoarele categorii de materii prime critice:

• din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;
• din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute: mineralele de bor, fosforitele;
• din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute și cu un potențial moderat: cromul, magneziul, germaniu și telurul;
• din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR).

”Sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei”, se arată în strategie.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.