Legislația privind detecția metalului: Cine poate deține un astfel de dispozitiv și ce recompense se primesc pentru descoperirile arheologice

Atât OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, cât și Ordinul MAI 251/2004, ce conține normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, stabilesc că persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de metale sunt obligate să obţină, în prealabil, o autorizaţie de la inspectoratul de poliţie al judeţului de care aparțin cu domiciliul sau, după caz, cu sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi.

Potrivit regulilor actuale, deținerea de detectoare de metale pentru care nu există o autorizație se poate sancționa cu amendă de la 25.000 la 75.000 de lei și confiscarea detectoarelor.

Pot cere eliberarea unei autorizații de deţinere a detectoarelor de metale doar persoanele majore care n-au fost cercetate, arestate ori condamnate pentru accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic fără să dețină o autorizație în acest sens sau pentru comercializarea detectoarelor de metale, de asemenea, fără autorizație.

Pe lângă cererea-tip, solicitanții unei autorizații de deținere a unui detector de metale trebuie să depună la poliție și următoarele documente:

• buletinul sau cartea de identitate;
• actul cu care dovedeşte că este proprietarul detectorului de metale;
• dovada achitării sumei de 10 lei, reprezentând taxa pentru autorizaţie.

Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasării în patrimoniul cultural național mobil, realizate ca urmare a cercetărilor arheologice, trebuie anunțate Ministerului Culturii, în termen de 72 de ore.

Tot în 72 de ore se anunță și descoperirile arheologice întâmplătoare, doar că anunțul se face către primarul localității unde s-a făcut descoperirea.

Neanunțarea descoperirilor arheologice în termen de 72 de ore poate aduce titularului autorizației de cercetare amendă de la 2.500 la 10.000 de lei, iar în cazul descoperirilor arheologice întâmplătoare, amendă de la 2.000 la 50.000 de lei și confiscarea bunurilor descoperite.

Conform Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, autorii descoperirilor întâmplătoare, care predau, în termenul amintit, bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepțională se poate acorda și o bonificație suplimentară de până la 15% din valoarea bunului.

Valoarea bunurilor astfel descoperite se stabilește de experții acreditați ai Ministerului Culturii sau, după caz, de alți experți acreditați.

Recompensele și bonificația trebuie plătite în cel mult 18 luni de la data predării bunului. Dacă autorul descoperirii nu primește recompensa în acest interval, el se poate adresa instanței judecătorești competente printr-o acțiune scutită de taxa judiciară de timbru.

Cei ce desfășoară, fără autorizația necesară, cercetări arheologice, precum și a altor activități care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului arheologic riscă amendă de la 10.000 la 50.000 de lei.

Pe de altă parte, accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. Când vine vorba despre vânzarea sau oferirea spre vânzare a detectoarelor de metale fără autorizație, pedeapsa poate fi de închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă.