Nisipurile mișcătoare pe care stă creșterea economiei românești: o comparație cu dezechilibrele macro ale statelor ECE

Prezența României nu e o surpriză, țara noastră încadrându-se în procedura de deficit excesiv încă din 2019, înainte de pandemie, și numai criza exsinsă în UE a oprit măsurile are se iau în stfel de situații.

Problema este, însă, faptul că avansul economic printre cele mai mari din UE, precum și o creștere spectaculoasă a consumului stau pe nisipurile mișcătoare ale dezechilibrelor macroeconomice periculoase: spre deosebire de celelalte state, România are așa numitele deficit gemene – foarte mari – cea ce o face vulnerbilă la tot ce se petrece pe piața externă.

Potrivit Comisiei, se prognozează că Polonia, Ungaria și Slovacia vor încălca regula și în acest an la deficitul bugetar.

România se află deja în procedura de deficit excesiv încă din 2020. De altfel, România și Ungaria se confruntă cu cele mai mari deficte bugetare nu doar din ECE ci din întreaga UE. În cazul României, nici pentru acest an nu se așteaptă o diminuare a deficitului.

Ungaria e un caz special: ea a intrat în această situație în ultimii 3 ani, când controversele cu Bruxelles-ul privind statul de drept i-au tăiat masiv din fondurile europene.

În schimb, se preconizează că Cehia își va reduce deficitul la 2,4% din PIB până în 2024, iar Slovenia urmează să depășească pragul abia în acest an. Atunci când se evaluează o țară, sunt luați în considerare mai mulți „factori relevanți”, care pot ajuta la evitarea procedurii de deficit excesiv (PDE).



Cehia a scăpat de EDP din cauza datoriei sale sub 60%, a unei perspective fiscale promițătoare pentru anul în curs și a măsurilor de consolidare în valoare de 1,5% din PIB.

Slovenia a evitat, de asemenea, PDE, deficitul estimat că va scădea sub 3% în 2025 și până la 1,9% din PIB până în 2027.

Cu toate acestea, Polonia, Slovacia și Ungaria au fost propuse să intre în procedură. Analiza sustenabilității datoriilor în aceste țări indică riscuri semnificative pe termen mediu.

Cheltuielile pentru apărare, un „factor relevant”, nu au ajutat Polonia, iar eforturile de consolidare din aceste națiuni au fost considerate insuficiente de Comisia Europeană.

Comisarul pentru Economie al UE, Paolo Gentilioni, a explicat că în cazul Cehiei depășirile sunt „temporare” și că există „factori relevanți în general” pentru Estonia, ale cărei cheltuieli considerabile de apărare au jucat un rol cheie în evaluarea comisiei asupra poziției sale fiscale.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.