Pensii comunitare - câteva exemple de calcul

Pentru că cei mai mulți români vor beneficia de pensie în urma muncii prestate în afara granițelor țării, merită să reflectăm asupra unor situații de calcul privind acordarea drepturilor de pensie comunitară, astfel încât procedura nu este tocmai simplă și se vor avea în vedere atât regulamentele stabilite la nivelul UE, cât și legislația din statele în care s-a prestat, inclusiv legislația din România.

Scriam într-un articol anterior despre cadrul legal și metodologia de acordare a pensiilor comunitare, făcând totodată referire și la formulele de calcul pentru stabilirea cuantumului acestui tip de pensii. Vârsta de pensionare reprezintă, de asemenea, un criteriu important, deoarece diferă de la o țară UE la alta. Astfel, vârsta de pensionare s-ar putea să fie mai mare în unele țări.

Exemplu 1:

X a lucrat 15 ani în România și ulterior 15 ani în Danemarca. S-a întors în țară la vârsta de 62 de ani (vârsta legală de pensionare în România pentru femei) pentru a depune cererea de pensionare. După finalizarea calculului, suma rezultată era foarte mică, neconformă cu anii de muncă. Explicația este că deși X a împlinit vârsta legală pentru a se pensiona în România, va putea primi partea daneză doar în momentul în care va împlini 67 de ani, vârsta de pensionare prevăzută de legislația daneză.

Exemplu 2:

Un alt element esențial de avut în vedere este că legislația din unele state UE impune o anumită perioadă minimă de contribuție pentru a primi dreptul la pensie pentru perioada lucrată.

Y a lucrat 32 de ani în România și 4 ani în Germania. Practic, legislația Germaniei prevede perioada minimă de 5 ani pentru ca o persoană să poată dobândi dreptul la pensie, iar în consecință Y nu ar putea beneficia de pensie pentru munca prestată în Germania, deoarece a lucrat acolo numai 4 ani. Totuși, într-un astfel de caz, casa de pensii din Germania va lua în considerare și perioada lucrată în România și va plăti suma corespunzătoare perioadei de 4 ani.

Exemplu 3:

Există și situația în care o persoană a lucrat mai puțin de un an pe teritoriul unei țări care nu oferă pensii pentru perioadele scurte de lucru. Ce este de făcut în acest caz? În mod normal, drepturile de pensie pentru perioadele respective nu se pierd, ci sunt luate în considerare la stabilirea pensiei în țările în care persoana a lucrat pentru o perioadă mai îndelungată.

Z a lucrat 7 ani în România, 6 ani în Danemarca, 3 ani în Franța, 8 luni în Irlanda și 6 luni în Norvegia. Perioadele lucrate în Irlanda și Norvegia vor fi cumulate, iar pensia va fi stabilită în urma unui calcul pro-rata.

În cazul în care cineva întâmpină probleme în procesul de obținere a veniturilor aferente muncii efectuate pe perioade mai mici de un an, Comisia Europeană a lansat un serviciu de asistență pentru a depune plângeri în vederea soluționării acestor aspecte.

Timp de mulți ani România a fost țara din UE cu cei mai mulți emigranți în diverse state din Uniune. Un raport realizat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) arată că numărul de emigranți români a depășit patru milioane în anul 2022. De asemenea, în mai multe state din UE, românii formează cele mai mari grupuri minoritare provenite dintr-un alt stat european.

Un raport OECD prezintă lista celor mai atractive țări pentru români în ceea ce privește desfășurarea de activități profesionale, pe cifre. Datele ne arată, în acest sens, că deși Spania și Italia (favoritele în anii trecuți) rămân în topuri, totuși cele mai atractive state sunt cele nordice, Germania ocupând primul loc în preferințe. Potrivit datelor publicate de Biroul Federal de Statistici al Germaniei, românii formează cea mai mare minoritate (provenită dintr-un stat UE) din Germania.

De asemenea, conform datelor obținute prin analiza hărții interactive pusă la dispoziție de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României, putem sesiza că țările europene cu cel mai mare număr de emigranți români sunt Italia, Germania, Spania, Franța, Austria, Belgia, Portugalia și Danemarca.