Ordinul nr. 6.194/2024 emis recent de Ministerul Educației aprobă Metodologia pentru elaborarea și actualizarea calificărilor profesionale și este în vigoare de la data de 30 august, data publicării sale în Monitorul Oficial.
Calificarea profesională este înțeleasă ca fiind rezultatul evaluat al învățării și integrării unor competențe, precum și dezvoltarea abilității de a le aplica. Scopul dobândirii unei calificări profesionale este acela de a putea practica o ocupație pe piața muncii.
Calificarea profesională se dobândește în urma unui proces de evaluare și validare a competențelor învățate. În acest sens, se urmărește evaluarea rezultatelor obținute în urma învățării. Astfel, se vor evalua deopotrivă competențele teoretice și practice. De asemenea, este reglementată și modalitatea de evaluare, care se poate desfășura atât fizic, cât și online. Validarea presupune îndeplinirea condiției minime de promovare, iar întreg procesul de evaluare trebuie să fie transparent.
Este, de asemenea, introdus conceptul de "calificare parțială", care permite absolvenților să obțină certificate pentru module specifice de competențe.
Totodată, este reglementată recunoașterea europeană a unei calificări, fapt ce va putea facilita recunoașterea calificărilor obținute în România pe piața internațională a muncii. Recunoașterea unei calificări la nivel european se realizează atunci când ”în definirea ei sunt utilizate standarde, precum:
- Clasificarea Internațională Standard a Educației, denumită în continuare ISCED;
- Clasificarea Internațională Standard a Ocupațiilor, denumită în continuare ISCO-08;
- Clasificarea Aptitudinilor, Competențelor Calificărilor și Ocupațiilor Europene, denumită în continuare ESCO, dacă instituția este acreditată/autorizată în conformitate cu cadrul legal în vigoare”.
Standardele și metodologiile aferente fiecăruia sunt: standard de calificare (SC), standard ocupațional (SO) și standard de pregătire profesională (SPP). Un standard de calificare presupune mai multe tipuri de competențe, precum: competențe cheie, de bază sau generale (notate cu C1), competențe transversale (notate cu C2) și competențe profesionale, acestea putând fi fundamentale (notate cu C3.1) și de domeniu (notate cu C3.2).
Totodată, potrivit noilor reglementări, ”toate programele de calificare, indiferent de standardul urmat, se înscriu în Registrul Național al Calificărilor, respectiv Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior sau Registrul Național al Calificărilor Profesionale-RNCP, conform metodologiilor în vigoare”.
Mai mult, metodologia semnalează și implicarea a cinci categorii de actori în procesul de calificare ce are la bază rezultatele învățării. Prima categorie de actori sunt cei din piața muncii (patronate, sindicate, precum și comitetele sectoriale). A doua categorie este furnizorul de educație și formare, fiind incluse aici instituțiile publice/private, precum și centre de evaluare profesională/alt tip de furnizori de educație. Cea de-a treia categorie sunt cadrele didactice, specialiștii sau formatorii, iar ce-a de-a cincea categorie este, desigur, cursantul/elevul. Ultima categorie este ”instituția competentă de asigurare a calității în educație și formare profesională”.
Procesul calificării cuprinde patru etape, după cum urmează:
- ”Elaborarea calificării prin colaborare și creativitate între piața muncii și educație;
- Elaborarea curriculumului/disciplinelor, inclusiv predarea și instruirea;
- Administrarea calificării este etapa finală descrisă în definiția calificării, ce aparține instituției de educație și formare;
- Aplicarea calificării în piața muncii”.
Ordinul prevede că ”rezultatul procesului de elaborare a unei calificări se va concretiza prin fișa calificării, înscrierea ei în RNC si realizarea standardului de calificare”, iar recunoașterea calificărilor se realizează prin ”echivalarea rezultatelor învățării”, în timp ce actualizarea calificărilor se realizează prin refacerea fișei.
Elementul esențial introdus prin noul ordin este cel de calificare prin competențe, care implică un model de elaborare și actualizare ce se înscrie în trendul european, având mai multe caracteristici, precum flexibilitatea la schimbările pieței, răspunde la cerințele europene în materie de digitalizare a competențelor și ”îmbină standardul legat de piața muncii ISCO-08 cu cel legat de educație ISCED-F 2013”.