Legislația practicilor comerciale, din nou sub lupă: Ce probleme ridică măsurile propuse recent de parlamentari în privința comerțului de produse alimentare

Articol scris de Ana-Maria Baciu, Managing Partner, și Cristina Stoica, Associate.
 
Potrivit expunerii de motive, prin proiectul legislativ, inițiatorii și-au propus să rezolve patru situații care au fost semnalate în piață de către diverși producători locali de bunuri de larg consum:

• restricționarea accesului consumatorului la produse locale: inițiativa legislativă urmărește eliminarea limitărilor comercializării produselor fabricate din ingrediente naturale ale producătorilor autohtoni;
• manipularea vânzărilor: propunerea încearcă să combată aplicarea diferențiată a adaosurilor comerciale la produse din aceeași categorie, ce ar duce la manipularea vânzărilor în favoarea produselor cu adaos comercial mai mic;
• listarea temporară și delistarea produselor autohtone: prezența redusă și greu vizibilă la raft a produselor este un alt punct de atenție pentru inițiatori;
• accesul limitat al consumatorului la produse „clean label”: propunerile susțin accesul neîngrădit al consumatorilor la produse fără aditivi alimentari, într-o piață în care cererea pentru astfel de produse este în continuă creștere.

Modificările propuse afectează trei legi importante pentru buna derulare a relațiilor comerciale: Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, Legea concurenței nr. 21/1996, și Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, prin: 

• completarea, respectiv introducerea unor noi definiții, cu riscul lărgirii sferei de aplicare avute în vedere de legiuitor pentru anumite acte normative fără o corelare clară a aplicării prevederilor legale în vigoare. De exemplu: sfera de aplicare a Legii nr. 11/1991 se extinde și pentru protejarea intereselor legitime ale consumatorilor în calitate de participanți la piață, însă proiectul nu lămurește cum se vor corela aceste informații cu legislația generală privind protecția consumatorilor (Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor și OG nr. 21/1991 privind protecția consumatorilor);
  
  
• reglementarea de noi interdicții în sfera concurenței neloiale, cu titlu de exemplu: „limitarea în mod nejustificat a vânzării produselor/serviciilor întreprinderii partenere”, „aplicarea de adaosuri comerciale mai mari la produsele/serviciile întreprinderii partenere în raport cu adaosurile comerciale aplicate altor produse/servicii din aceeași categorie”, „refuzul de a furniza întreprinderii partenere informații relevante cu privire la stocurile sau rulajele produselor/serviciilor acesteia” ori „nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, achiziția sau furnizarea”, măsură care poate aduce atingere libertății desfășurării comerțului și autonomiei agenților economici de a-și stabili propria politică comercială;
  
  
• abrogarea anumitor dispoziții, cum ar fi: abrogarea dispozițiilor privind cazurile excluse în mod expres de la efectele Legii nr. 11/1991 atunci când faptele cad sub incidența Legii nr. 21/1996, a Legii nr. 81/2022 ori a Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, ori chiar intenția de abrogare a prevederilor (abia) introduse prin OUG nr. 84/2022 care adresează combaterea acțiunilor speculative „în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative”, măsură care, în lipsa unor explicații suplimentare de interpretare sistemică a legilor în vigoare, este de natură să genereze inconsecvență legislativă;
  
  
• completarea Legii nr. 81/2022 cu noțiunea de „aditivi alimentari” și noua interdicție a cumpărătorului „să refuze sau să limiteze listarea și comercializarea produselor alimentare fabricate fără aditivi alimentari” s-ar putea înțelege chiar o obligație necondiționată de a lista și de a comercializa un anumit tip de produse indiferent de îndeplinirea condițiilor de listare ori a condițiilor comerciale negociate de părți, situație care, în lipsa unei nuanțări, ar putea genera probleme în practică. 

Deși este foarte devreme să ne pronunțăm, în speranța că măsurile propuse nu reprezintă doar un avânt politic specific campaniilor electorale, având în vedere dinamismul legislației privind protecția consumatorilor aflată în continuă expansiune, este foarte important de menționat că în lipsa corelării atente a tuturor prevederilor legale vizate și a evitării folosirii terminologiei vagi ori neclare, amendamentele expuse în proiect pot să dea naștere unor conflicte reale de aplicare a legii.

Transparența și coerența legislativă sunt pilonii prevenirii și rezolvării concrete a potențialelor probleme întâlnite în practică. Fără o aplicare riguroasă a acestora, există riscul generării mai multor probleme decât soluții.

Rămâne de văzut dacă și cum noile propuneri legislative vor echilibra relațiile dintre retaileri și producătorii autohtoni, astfel încât cadrul legislativ final să protejeze toți actorii implicați în lanțul de producție-distribuție-consum.

Atenție! Ca să se aplice, proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial. Poți urmări parcursul său legislativ în articolul de aici.