Apare programul ”Cardul pentru Tineret”: Reduceri la achiziția de bunuri și servicii pentru studenți și elevi

Inițiativa în discuție este motivată, conform notei de fundamentare care o însoțește, de dorința de a îmbunătăți bunăstarea tinerilor din România, oferind tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani acces la o serie de beneficii și oportunități care să le sprijine dezvoltarea în diverse domenii.

Astfel, programul își propune să crească accesul tinerilor la bunuri și servicii în domenii cum ar fi educația, cultura, sănătatea, sportul, mobilitatea și agrementul. Acest lucru ar urma să de realizeze prin intermediul așa-numitului Card Național pentru Tineret, care va oferi reduceri la achiziționarea de bunuri și servicii de la furnizori selectați prin proceduri de achiziție publică.

Pe lângă reducerile comerciale, Programul Cardul pentru Tineret vizează și dezvoltarea personală și profesională a tinerilor. Reducerile la cursuri, seminarii și alte forme de pregătire sunt menite să sprijine tinerii în a dobândi noi competențe și a-și îmbunătăți perspectivele de carieră.

Programul are, de asemenea, pretenția de a avea și un rol social, promovând incluziunea și integrarea tuturor tinerilor, indiferent de statutul lor social, etnie, opțiuni politice sau mediul în care trăiesc, fără a specifica exact mijloacele prin care va contribui la atingerea acestui deziderat.

MFTES este responsabil de implementarea Programului Cardul pentru Tineret, va suporta costurile de emitere, distribuire și administrare a cardurilor, finanțarea provenind de la bugetul de stat.

 Numărul de carduri emise va fi stabilit anual în funcție de bugetul alocat programului. În 2025, se preconizează emiterea a maximum 20.000 de carduri.

Dacă scopul declarat al programului este de a contribui la bunăstarea tinerilor și de a le oferi o serie de instrumente care să îi sprijine în dezvoltarea lor personală, socială și profesională, punerea sa în aplicare suferă de câteva mici neajunsuri.

Prima dintre ele ar fi neconcordanța dintre declarația de bune intenții din nota de fundamentare, conform căreia ”din această comunitate vor putea face parte toți tinerii din România cu vârsta 14-35 ani care își doresc acest lucru” și textul efectiv al actului normativ, care limitează sintagma ”toți tinerii” la numai o mică parte dintre aceștia: ”în anul 2025 se emite un număr de maximum 20.000 de carduri”.

Aceasta în condițiile în care, conform Institutului Național de Statistică, în anul şcolar/universitar 2023-2024, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,466,000 elevi şi studenţi. De asemenea, proiectul de hotărâre mai conține o prevedere, conform căreia ”cardul se obține la cerere, în limita numărului de carduri disponibile”. Deci, iarăși, nu ”toți”.

Altfel spus, la anul, din aproape 3,5 milioane de tineri care s-ar califica anul viitor pentru a beneficia de acest program, numai 20.000 o vor putea face efectiv.

Un al doilea element care va limita impactul propunerii rezidă dintr-o altă prevedere, conform căreia ”normele de aplicare ale Programului se stabilesc prin ordinul ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial”. Ca atare, cardul pentru unii tineri (nume care ar fi mai potrivit, poate), va avea șanse să devină realitate la cel puțin trei luni după ce vor apărea normele de aplicare ale proiectului în discuție. Termen căruia îi mai trebuie alocate alte luni, necesare organizării de licitații, atribuirii și distribuției efective a cardului în cauză.