Ce trebuie să știi în 2025 despre pensia internațională

Persoanele care au lucrat în mai multe state pot primi pensia de stat din țara de reședință sau din ultima țară în care au activat, însă numai după ce au împlinit vârsta legală de pensionare stabilită în acele țări. Pentru ca perioadele lucrate în străinătate să fie recunoscute, solicitanții trebuie să fi muncit cel puțin un an în fiecare stat, conform regulamentelor internaționale. 

Este important de reținut că regulile de pensionare diferă între România și alte state, iar cei care au lucrat în străinătate trebuie să se informeze despre condițiile specifice fiecărei țări în care au muncit. Vârsta legală de pensionare diferă de la o țară a UE la alta iar în unele state este necesar să fi realizat un anumit stagiu de cotizare pentru a beneficia de pensia corespunzătoare. În România, acest stagiu minim este de 15 ani.

Totuși, la calculul pensiei, casa de pensii aplică principiul cumulării perioadelor de cotizare, ceea ce înseamnă că vor fi luate în considerare și perioadele lucrate în alte țări, tratându-le ca și cum ar fi fost realizate pe teritoriul României.

De exemplu, o persoană care a lucrat 10 ani în România și șase ani în alt stat, poate solicita pensie în România chiar dacă nu a îndeplinit aici stagiul complet. Casa de pensii din România va considera și anii lucrați în statul străin, permițându-i solicitantului să depășească pragul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei.

Pe lângă țările membre ale UE, România a încheiat acorduri bilaterale cu mai multe state, pe baza regulamentelor europene, inclusiv Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Moldova, Canada și Israel. În plus, există și alte convenții de securitate socială între România și țări precum Maroc și Armenia. Aceste acorduri permit persoanelor care au lucrat în aceste țări să beneficieze de pensie internațională, având în vedere perioadele de cotizare din toate statele respective.

Este important de menționat că nu există posibilitatea „recuperării” contribuțiilor efectuate în alte state. Cu toate acestea, pentru țările menționate mai sus, perioadele de cotizare și valoarea contribuțiilor vor fi luate în considerare atunci când se va stabili pensia totală. În orice caz, aceste contribuții nu vor fi pierdute.

Condiții, documente necesare și procedura de depunere a cererii pentru pensia internațională

Potrivit informațiilor oferite pe site-ul oficial al Casei Naționale de Pensii Publice, cei interesați trebuie să depună o cerere la casa de pensii din țara în care locuiesc sau din ultima țară în care au lucrat. În România, cererea se depune la casa teritorială de pensii aferentă domiciliului, însoțită de documentele doveditoare.

Ulterior, autoritățile române vor calcula pensia pentru toate perioadele lucrate în alte țări. Casa de pensii unde a fost depusă cererea se va ocupa de solicitarea informațiilor necesare de la sistemele de pensii din celelalte țări implicate și va efectua toate calculele necesare. Persoana care aplică nu trebuie să furnizeze detalii despre reglementările legale din alte țări, aceasta este responsabilitatea instituției.

Înainte de a depune cererea la casa teritorială de pensii, solicitantii trebuie să verifice, pe lângă îndeplinirea stagiului minim de cotizare, și alte condiții necesare pentru a beneficia de pensie în România.

Noua lege privind sistemul public de pensii care a intrat în vigoare în septembrie 2024 stabilește că vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Totuși, această vârstă nu va fi aplicată imediat pentru toată lumea, ci va fi atinsă treptat, printr-o creștere eșalonată.

Pentru bărbați, vârsta de 65 de ani este deja aplicabilă, însă pentru femei, această limită va fi atinsă progresiv, urmând să devină efectivă abia în 2035, conform eșalonării menționate.

Informaţiile de contact ale tuturor caselor teritoriale de pensii pot fi găsite aici.

De reținut! Persoanele care au împlinit vârsta legală de pensionare în România și au depus cererea de pensionare aici trebuie să țină cont că, în alt stat în care au lucrat, este posibil să nu fi ajuns încă la vârsta de pensionare aplicabilă în acel loc. Conform regulamentelor europene, acest lucru înseamnă că vor primi partea de pensie din acel stat doar în momentul în care ating și acolo vârsta legală de pensionare. Cu toate acestea, casa de pensii din România poate lua în calcul perioada de cotizare din străinătate fără ca acest aspect să fie influențat.

În unele țări, casa de pensii le trimite persoanelor aflate aproape de vârsta de pensionare un formular de cerere de pensionare. Dacă solicitanții nu primesc formularul, pot contacta casa de pensii pentru a vedea dacă vi-l va trimite automat. În cazul unui refuz, cetățenii pot apela la sprijinul Comisiei Europene. De asemenea, solicitanților li se recomandă să ceară informații cu cel puțin șase luni înainte de pensionare, întrucât procedura de acordare a pensiei poate dura mai mult dacă sunt implicate mai multe țări.

Cum se calculează pensia? 

Conform informațiilor disponibile pe unul dintre site-urile oficiale ale Uniunii Europene, autoritățile competente din fiecare țară în care solicitanții au lucrat stabilesc valoarea pensiei pe baza tuturor perioadelor de muncă efectuate în statele membre. În acest proces, se cumulează perioadele lucrate în fiecare țară, stabilind o pensie teoretică – adică pensia care ar fi fost acordată dacă toate contribuțiile ar fi fost plătite într-un singur sistem de pensii.

Ulterior, această pensie teoretică este ajustată în funcție de perioada efectivă de cotizare din fiecare țară, proces numit „prestație pro-rata”. Dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de pensie de stat într-o anumită țară, indiferent de perioadele lucrate în alte state, casa de pensii națională va calcula și pensia „autonomă”, bazată doar pe perioadele lucrate în acel stat.

În cele din urmă, autoritatea națională va compara valoarea prestației pro-rata cu cea a prestației autonome și va acorda pensia cu valoarea mai mare.

Pentru a ilustra acest proces, autoritățile europene dau următorul exemplu:

Rosa a lucrat 20 de ani în Franța și 10 ani în Spania, iar cererea de pensionare o face în Franța. În ambele țări, dreptul la pensie se obține doar după minim 15 ani de muncă. Iată cum vor calcula cele două case de pensii:

Franța: Casa de pensii din Franța va calcula două sume:

• Pensia națională pentru cei 20 de ani de muncă în Franța, de 800 de euro;
• Pensia teoretică pe care ar fi primit-o Rosa dacă ar fi lucrat 30 de ani în Franța (inclusiv cei 10 ani din Spania), de 1.500 de euro.

Apoi, se va calcula prestația pro-rata, proporțională cu perioada de muncă în Franța:

• 1.500 EUR x 20 ani (în Franța) / 30 ani (total) = 1.000 de euro.

Prin urmare, Rosa va primi o pensie de 1.000 de euro/lună din Franța.

Spania: Casa de pensii din Spania va calcula doar pensia pro-rata, deoarece Rosa nu a lucrat suficient în Spania pentru a obține pensia națională. Calculul se face pe baza pensiei teoretice care ar fi fost acordată dacă Rosa ar fi lucrat 30 de ani în Spania:

• 1.200 EUR x 10 ani (în Spania) / 30 ani (total) = 400 de euro.

În total, Rosa va primi 1.400 de euro pe lună din pensia combinată.

Așadar, persoanele care au lucrat în mai multe țări pot beneficia de pensii internaționale, prin cumularea perioadelor de cotizare din diferite state. Conform reglementărilor europene și acordurilor bilaterale, aceste perioade sunt luate în calcul la stabilirea pensiei. Este important ca solicitantul să cunoască regulile fiecărei țări în care a lucrat și să depună cererea corectă. Astfel, chiar și fără a îndeplini stagiul minim într-un singur stat, persoanele pot beneficia de pensie, iar perioadele de muncă în alte țări nu vor fi pierdute.