Despre sprintul bătrânei Europe

• Ieri dimineață, indicele reprezentativ american S&P 500 era în scădere cu aproape 3% de la începutul lui ianuarie, în vreme ce benchmark-ul STOXX Europe 600 înregistra un avans de peste 7,5%, iar indicele principal german DAX consemna un câștig de peste 14%.
• Apropo de factorii care au alimentat raliul european de anul acesta, un argument des invocat a fost subevaluarea acțiunilor de pe bătrânul continent în comparație cu multiplii mult mai generoși de pe Wall Street.
• Totuși, în ultima lună, doar 17 miliarde de dolari au luat drumul piețelor europene, în vreme ce bursa americană a atras circa 45 de miliarde de dolari, conform administratorului de active AllianceBernstein.

A plecat deja expresul burselor europene din gară?

Victoria lui Donald Trump din toamna anului trecut părea să fie lovitura de grație pentru activele europene, deja greu încercate. Pe 6 noiembrie 2024, ziua în care deznodământul alegerilor prezidențiale din Statele Unite devenea evident, acțiunile producătorilor auto germani Mercedes Benz și BMW scădeau cu peste 6%, fiecare.

Antipatia republicanului față de Europa nu reprezenta un secret pentru nimeni, iar scenariul declanșării unui război comercial între America și partenerul său strategic tradițional devenea tot mai plauzibilă. „Am fost tratați atât de prost, mai ales de aliați... de fapt, aliații noștri ne tratează mai rău decât așa-zișii noștri dușmani”, tuna și fulgera Trump într-o întâlnire de la începutul lui septembrie cu simpatizanții. „Îi protejăm militar, iar ei ne păcălesc în materie de comerț. Nu o să mai permitem una ca asta.”

Totuși, cel puțin până acum, lucrurile s-au petrecut exact pe dos. După ezitarea din noiembrie, acțiunile europene nu doar că s-au stabilizat, ci au început să crească semnificativ la începutul lui 2025. Încă și mai contraintuitiv, bursele europene s-au detașat puternic de piața americană.

Din perspectivă istorică, după criza financiară din 2007-2009, acțiunile europene au performat mai slab – aproape constant – decât „omoloagele” lor de peste Ocean. Iar, în ultimii ani, creșterea costului energiei (în contextul războiului din Ucraina), avansul tehnologic al Statelor Unite pe frontul inteligenței artificiale (în special, dar nu numai), precum și tranziția consumatorilor spre mașini electrice au accentuat trendul.  

În cursul dimineții de ieri, indicele reprezentativ american S&P 500 era în scădere cu aproape 3% de la începutul lui ianuarie, în vreme ce benchmark-ul STOXX Europe 600 înregistra un avans de peste 7,5%, iar indicele principal german DAX consemna un câștig de peste 14%. Merită menționat că performanțele acțiunilor europene includ reculul provocat de anunțul lui Trump – care, în cele din urmă, pune în practică amenințările din campania electorală – privind introducerea unei taxe de 25% pe toate mașinile și componentele auto importate în America, cu începere din 3 aprilie.

Diferențele dintre bursele europene și cea americană devin și mai clare dacă privim prin lentila cross sector ratio – un indicator (exprimat ca o fracție) care arată performanța relativă între două active. De exemplu, putem analiza trei cazuri în care la numărător se află ETF-urile care urmăresc indicii CAC 40 (Franța), DAX (Germania) și FTSE (Marea Britanie), iar la numitor ETF-ul SPY, care reflectă evoluția S&P 500. În toate cele trei situații, observăm că în ultimele luni, indicii europeni au devansat benchmark-ul american. 

Banco Santander a devenit prima bancă din UE evaluată la peste 100 de miliarde de euro, după aproape un deceniu

Mai în detaliu, vedem că până și sectorul bancar european, deși fragmentat și constrâns de un regim de reglementare strict, pare să se descurce de minune. Nu mai departe de începutul acestei săptămâni, Banco Santander (Spania) devenea – pentru scurtă vreme – prima bancă din Uniunea Europeană evaluată la peste 100 de miliarde de euro, după aproape un deceniu. De asemenea, nici capitalizările bursiere ale ator insituții de credit, precum Intesa Sanpaolo (Italia) sau BNP Paribas (Franța) nu erau foarte departe de acest prag simbolic.

Pe de altă parte, cotațiile unor bănci de talie mare, precum Deutsche Bank (Germania), Société Générale (Franța) și chiar Banco Santander sunt la mare distanță de maximele istorice atinse înainte de criza financiară globală, ca o dovadă a faptului că rănile de atunci nu au fost pe deplin vindecate.

Inutil de adăugat că printre marii câștigători ai momentului se numără emitenții din sectorul european al apărării. De exemplu, acțiunile Rheinmetall, producător de armament german, au crescut cu circa 120% în 2025, iar prețul lor s-a înzecit de la începutul războiului din Ucraina.

Desigur, această evoluție are legătură și cu reacția Europei la schimbarea de direcție a politicii externe americane – Trump a pus sub semnul întrebării angajamentele SUA față de apărarea aliatului său tradițional. Germania a luat piciorul de pe „frâna datoriei”, odată cu adoptarea în parlament a unui pachet de cheltuieli pentru infrastructură și armată în valoare de un trilion de euro.

Adevărul e că executivul de la Berlin își permite să se împrumute suplimentar, având în vedere că gradul de îndatorare al sectorului guvernamental al Germaniei e de puțin peste 62%, spre deosebire de cel al SUA, care este dublu. Adițional, Comisia Europeană a propus un plan de reînarmare în valoare de circa 800 de miliarde de euro, care ar urma să fie derulat până în 2030.

De fapt, acești bani vor reprezenta o gură mare de oxigen pentru întreaga economie europeană – o zonă în care stagnarea a fost refrenul ultimilor ani. Analiștii Deutsche Bank, citați de Barron’s, estimează că Produsul Intern Brut al Germaniei ar putea crește cu 1,5% anul viitor și cu 2% în 2027. Alții, mai pesimiști, anticipează un avans cuprins între 0,5% și 1% în următorii cinci ani. Chiar și așa, ar fi un pas important înainte, echivalent cu plecarea de pe loc, având în vedere că, atât în 2023, cât și în 2024, cea mai mare economie a continentului s-a contractat cu 0,3%, respectiv 0,2% – primele două scăderi consecutive de la începutul anilor 2000.

Partea neplăcută este că taxele vamale impuse de administrația Trump – urmează să intre în vigoare peste câteva zile – vor tulbura acest moment de optimism, lovind în principal unul dintre motoarele puternice ale Germaniei – industria auto. (De exemplu, un BMW din șase a fost vândut anul trecut în America.) Iar necunoscutele continuă să plutească în aer.

Euforia e scrisă în regulile jocului

Revenind la factorii care au alimentat raliul european de anul acesta, un argument des invocat a fost subevaluarea acțiunilor de pe bătrânul continent în comparație cu multiplii mult mai generoși de pe Wall Street. Concret, la mijlocul săptămânii, indicele STOXX Europe 600 se tranzacționa la un raport preț/profit (PER) sub 15, în timp ce S&P 500 avea, potrivit datelor FactSet, un PER anticipat (forward) de 20,4, calculat pe baza profiturilor estimate pentru următoarele 12 luni.

În noul context, Europa s-a transformat într-o piață interesantă pentru „chilipiruri” – sau, altfel spus, acțiuni ieftine de tip value –, devenind o alternativă atractivă pentru investitorii care vor să se diversifice dincolo de „Cei 7 magnifici”. Cel puțin până în acest moment, această abordare a părut rezonabilă, mai ales că piețele europene nu abundă în nestemate tehnologice, gigantul software SAP sau producătorul de semiconductori ASML fiind mai degrabă excepția decât regula.

Să nu credem însă că această așa-numită rotație a capitalurilor ar avea proporții gigantice. Dimpotrivă, în ultima lună, doar 17 miliarde de dolari au luat drumul piețelor europene, în vreme ce bursa americană a atras circa 45 de miliarde de dolari, conform administratorului de active AllianceBernstein. Oricum, dezechilibrul dintre cele două universuri investiționale pare să se atenueze: între februarie 2024 și februarie 2025, Wall Street-ul a aspirat 600 de miliarde de dolari, de zece ori mai mult decât bursele din Europa.

Din perspectiva analizei tehnice, e și foarte multă emoție la mijloc. În ultima perioadă, indicele DAX transmite semnale evidente de supracumpărare, ceea ce înseamnă că investitorii manifestă un interes aproape euforic față de bursa germană sau, altfel spus, le e teamă să nu piardă „trenul” (FOMO – fear of missing out).

Iar a alerga după trenuri deja în mișcare nu e, după cum bine știm, cea mai înțeleaptă strategie, având în vedere că în stație vor opri și alte trenuri europene sau americane.

Important este să ai răbdare, să știi care îți este destinația – poate libertate financiară, venit pasiv la pensie sau bani pentru educația copiilor – și să cumperi „biletul” care te duce acolo.

--
Această sinteză a știrilor bursiere a fost realizată cu ajutorul:

Deschidere de cont ultra-rapidă, funcționalități multiple, care să te ajute în procesul de tranzacționare, cotații real-time, acțiuni fracționare și heatmap pe platforma Investimental Global, comisioane super atractive. Deschide un cont de tranzacționare la Investimental

--