Institutul Naþional al Magistraturii a specializat în perioada 2002-2004 un numãr de 68 de viitori magistraþi. La absolvire aceºtia au avut de optat în privinþa viitorului profesiei lor, 20 dintre ei alegând sã devinã procurori, iar 48 judecãtori.
Este de subiniat faptul cã, dacã în anul 2002 doar 68 de absolvenþi de drept au fost în mãsurã sã acceadã la cursurile INM, în anul 2003, numãrul acestora s-a ridicat la 115, pentru ca în acest an, la examenul de admitere ce va avea loc la sfârºitul lunii august, Institutul Naþional al Magistraturii sã dispunã de 180 de locuri.
De-a lungul celor doi ani de pregãtire, auditorii de justiþie au efectuat un an de învãþãmânt în cadrul INM ºi un alt an de practicã juridicã în cadrul instanþelor, parchetelor, la agentul guvernamental, la oficii juridice ale prefecturilor ºi primãriilor.
De asemenea, auditorii au avut oportunitatea de a beneficia de formatori competenþi ºi de o programã care a inclus materii imperios necesare în noul context european - materii precum drept comunitar, drepturile omului sau proprietate intelectualã. Aceste specializãri vor permite ca viitorii magistraþi sã poatã aborda cu deschidere aceste domenii considerate, pânã nu demult, lipsite de importanþã.
Prezent la festivitatea de absolvire, ministrul justiþiei, domnul Cristian Diaconescu, a precizat cã aceastã nouã generaþie va aduce un suflu nou în instanþele de judecatã, deoarece de tinerii magistraþi depinde ridicarea standardului de calitate a actului de justiþie, astfel încât acesta sã se desfãºoare în concordanþã cu normele europene.
Însãºi transformarea sistemului judiciar într-un mecanism perfect funcþional, asupra cãruia sã nu planeze suspiciuni de corupþie este o ºansã a noilor promoþii de judecãtori ºi procurori a mai menþionat ministrul justiþiei, accentuând demnitatea ºi verticalitatea drept calitãþi ce ar trebui sã caracterizeze orice om al legii.
În încheiere, domnul Cristian Diaconescu a subliniat împrejurarea cã, principala evaluare a activitãþii pe care absolvenþii INM o vor desfãºura în viitor nu va avea la bazã criterii de apreciere ale organismelor europene, ci altele, mult mai exigente, respectiv criteriile impuse de societatea civilã, de justiþiabili. În acest context, evaluatorul final al activitãþii unui magistrat este cetãþeanul României, iar cei ce au îmbrãþiºat profesii ca cea de judecãtor sau procuror trebuie sã þinã seama de acest aspect ºi sã acþioneze cu deplin respect pentru lege, adevãr ºi dreptate ca adevãraþi vectori ai schimbãrii imaginii justiþiei româneºti, într-o þarã viitoare membrã a Uniunii Europene.
Comentarii articol (0)