Asigurarea obligatorie a locuintei este reglementata de Legea nr. 260/2008, care stabileste ca toti proprietarii de locuinte sunt obligati sa incheie PAD, polita de asigurare emisa de PAID (Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale, n.red.).
Acelasi document prevede ca suma asigurata obligatoriu, adica suma ce poate fi acordata ca despagubire, este echivalentul in lei a 20.000 Euro pentru fiecare locuinta de tip A (constructie cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic) si a 10.000 Euro pentru fiecare locuinta de tip B (constructie cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic). Astfel, prima obligatorie reprezinta echivalentul in lei a 20 Euro pentru locuintele de tip A si, respectiv, a 10 Euro pentru locuintele de tip B.
In cazul in care imobilul cu destinatia de locuinta dispare sau sufera deteriorari ca urmare a producerii unui cutremur, inundatie, alunecare de teren, proprietarul care nu a incheiat polita nu beneficiaza de plata sumei asigurate, 10.000 sau 20.000 EUR, a explicat, pentru AvocatNet.ro, Marius Lungu (foto stanga), Sef Departament Asigurari in cadrul Casei de Avocatura Corciu si Asociatii. Pe langa acest aspect, subliniaza avocatul, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a verifica si sanctiona contraventional proprietarii de imobile cu destinatia de locuinta care nu au incheiat asigurarea obligatorie PAD, iar amenda este cuprinsa intre 100 si 500 lei.
"Chiar daca, valoric vorbind, nu acopera decat o locuinta modesta, asigurarea obligatorie reprezinta un <colac de salvare> pentru cazul in care pierzi tot sau aproape tot, prin eventualitatea nedorita, de multe persoane chiar ignorata, de producere a unui dezastru", a precizat si Ioan Virgil Lates, consultant asigurari in Forumul AvocatNet.ro. Iar daca producerea unui dezastru nu poate fi prezisa, riscul cel mai sigur este cel de a fi amendat de catre Primarie, a adaugat Lates.
Amintim ca regulile in materie au fost modificate substantial in aceasta vara, prin Legea nr. 243/2013. Potrivit acestui act normativ, una dintre principalele modificari aduse la vechea legislatie este introducerea unui certificat de asigurare. Mai precis, proprietarii de locuinte vor avea posibilitatea sa demonstreze ca au casa asigurata impotriva dezastrelor naturale fie cu polita de asigurare obligatorie a locuintelor, asa cum era stabilit pana in prezent, fie cu certificatul de asigurare. In plus, noile reglementari stabilesc ca vor putea emite polite PAD nu doar actionarii PAID, ci toate societatile de asigurare autorizate sa practice riscuri de catastrofa. AvocatNet.ro a tratat amplu acest subiect AICI.
Riscuri acoperite de asigurarea obligatorie a locuintei
Riscurile care sunt preluate in asigurare de PAID pentru locuinta asigurata, inclusiv pentru elementele de constructie si dependintele, dotarile si utilitatile constructiei, sunt cutremurele de pamant, alunecarile de teren si inundatiile, ca fenomene naturale. "Bineinteles, aceasta polita acopera si daunele directe produse locuintelor, consecinta indirecta a producerii unuia dintre riscurile enumerate anterior", a mentionat Marius Lungu.
In schimb, potrivit avocatului, asigurarea obligatorie nu acopera daunele provocate:
- de inundatii produse in timpul formarii unor lacuri de acumulare sau in timpul schimbarii artificiale a cursurilor de apa; prin timpul formarii lacului de acumulare se intelege umplerea cu apa a lacului de acumulare pana la nivelul deversorului;
- in cazurile de amenintare brusca de prabusire sau alunecare de teren, precum si in cazul imposibilitatii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea cladirilor, daca aceste fenomene au fost prilejuite, inlesnite ori agravate de sapaturi sau lucrari edilitare de orice fel, lucrari de prospectiuni, explorari ori exploatari miniere sau petroliere, la suprafata ori in profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
- de tasarea (lasarea) terenului de fundatie fie sub sarcina constructiei, fie datorita altor cauze;
- de formarea de crapaturi in terenul de fundatie sau in terenul din preajma cladirii, datorita variatiei de volum a terenului, ca urmare a contractiei/dilatarii produse de inghet/dezghet;
- terenului care imprejmuieste locuinta si care nu este asociat notiunii de locuinta si nu face obiectul asigurarii;
- la anexele care fac ori nu fac corp comun cu constructia cu destinatia de locuinta asigurata (garaje, magazii, soproane, grajduri, jardiniere, pergole, imprejmuiri etc.), precum si la instalatiile si amenajarile speciale (piscine, saune, rampe auto etc.);
- la bunurile de orice fel, altele decat constructia cu destinatia de locuinta (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hartii de valoare etc.).
Totodata, PAID nu acorda despagubiri pentru:
- locuinte construite in zone in care organele in drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;
- prabusirea cladirilor exclusiv ca urmare a defectelor de constructie, chiar daca are legatura cu producerea unui risc asigurat;
- cheltuielile de cazare provizorie pana la refacerea locuintei care face obiectul asigurarii PAD si care a fost avariata in urma producerii unui risc acoperit.
Riscuri acoperite de asigurarea facultativa a locuintei
Dezastrele naturale - cutremure, inundatii, alunecari de teren - sunt doar o parte dintre riscurile care pot ameninta o locuinta. Mai precis, se pot mentiona, la aceste capitol, si incendiile, inundatiile provocate de spargerea conductelor ori furtul bunurilor din locuinta. Astfel, dupa cum a mentionat Ioan Virgil Lates, desi PAD acorda despagubiri doar pentru cutremure, alunecari de teren si inundatii, toate celelalte riscuri pot fi acoperite integral printr-o asigurare facultativa.
"Pentru a te proteja in astfel de situatii neplacute, a caror frecventa este, din pacate, in crestere, este recomandat sa fii asigurat printr-o polita facultativa. Astfel, iti vei putea recupera pierderile suferite, in eventualitatea in care acestea ar avea loc", este de parere consultantul.
Iata ce se poate asigura prin polita facultativa:
- Riscurile catastrofice pentru cladire (dezastrele naturale) - pentru valori care exced suma asigurata obligatoriu prin PAD (10.000 / 20.000 euro)
- Riscurile catastrofice pentru bunuri din gospodarie, pentru valorile nominale: cutremur, inundatii si aluviuni, prabusire/alunecare de teren.
- Riscurile standard: incendiu, trasnet, explozie, caderea aparatelor de zbor.
- Alte riscuri:
- Inundarea provocata de apa de conducta
- Furt si vandalism prin efractie sau acte de talharie
- Furtuna, uragan, vijelie, tornada
- Ploaie torentiala – efecte directe
- Grindina – efecte directe
- Greutatea zapezii si/sau ghetii, avalansa de zapada
- Izbirea din exterior de catre autovehicule
- Cadere accidentala de corpuri pe cladirea asigurata
- Greve, tulburari civile si actiuni ale unor grupari rauvoitoare
- Spargerea accidentala a bunurilor casabile, pentru o limita maxima de despagubire (ex. 1.000 EUR).
In plus, potrivit consultantului contactat de AvocatNet.ro, mai exista posibilitatea de a alege suplimentar pentru o protectie sporita. Astfel, puteti opta pentru asigurare impotriva avariilor accidentale produse la instalatiile interioare de gaze, apa, canal, climatizare sau incalzire centrala, spargerii accidentale a bunurilor casabile, pentru limite mai mari de 1.000 EUR sau cazarii temporara la o alta locatie, pe parcursul reparatiilor.
Asigurarea obligatorie si asigurarea facultativa: ce avantaje si dezavantaje prezinta fiecare?
Asigurarea obligatorie a locuintei prezinta mai multe dezavantaje decat avantaje, dupa cum a mentionat Marius Lungu. Astfel, referitor la avantajele acestei polite, pot fi mentionate sumele asigurate, de 10.000 EUR si 20.000 EUR, destul de mari comparativ cu prima de asigurare, care e doar 10, respectiv 20 EUR. Totodata, procedura de despagubire este destul de rapida.
"Primul dezavantaj a este imposibilitatea de a putea opta si pentru asigurarea impotriva altor riscuri decat cutremur, inundatie, alunecari de teren sau de a putea opta pentru o suma asigurata mai mare, concomitent cu plata unei prime de asigurare mai mari", arata Marius Lungu. De asemenea, continua specialistul, PAD-ul nu despagubeste pentru bunurile existente in locuinta si distruse/avariate ca urmare a producerii unui risc asigurat.
Un alt dezavantaj al asigurarii obligatorii este faptul ca pot fi asigurate doar imobilele cu destinatia de locuinta. In cazul in care un imobil asigurat PAD isi pierde destinatia de locuinta, polita PAD devine nula.
Mai mult decat atat, avocatul subliniaza ca nu sunt asigurabile imobilele cu destinatia de locuinta incadrate intru-na din clasele de risc seismic, pana la semnarea procesului verbal de receptie a lucrarilor de consolidare.
In ceea ce priveste polita facultativa, printre avantaje se numara contractul in care drepturile si obligatiile partilor sunt stabilite pe baza liberului consimtamant, asiguratul putand opta pentru o suma asigurata si pentru riscurile impotriva carora doreste sa se asigure. In plus, potrivit specialistului din cadrul Corciu si Asociatii, se poate opta si pentru asigurarea bunurilor din locuinta, in schimbul platii unei prime de asigurare.
Pe de alta parte, dezavantajele acestei polite sunt reprezentate de primele de asigurare considerabil mai mari decat in cazul PAD, in stransa legatura cu o procedura de plata a despagubirilor destul de greoaie si complexa, pentru incasarea despagubirilor fiind nevoie de o multime de acte. "Incheierea contractului facultativ este la latitudinea asiguratorului, care poate refuza incheierea unei polite facultative pentru o locuinta care prezinta un risc de daunalitate ridicat", sustine Marius Lungu.
De ce este nevoie de ambele asigurari?
Potrivit legislatiei in materie, un imobil cu destinatia de locuinta nu poate detine o polita facultativa care sa ofere protectie impotriva cutremurelor, inundatiilor sau alunecarilor de teren, aceste riscuri fiind acoperite strict de catre polita PAD. Practic, subliniaza Marius Lungu, prin modificarea Legii 260/2008, legiuitorul a interzis incheierea politelor facultative pentru imobilele cu destinatia de locuinta care nu beneficiaza de o polita PAD.
Bineinteles, daca proprietarul unui imobil asigurat printr-o polita PAD pentru suma de 20.000 EUR doreste, are posibilitatea ca prin incheierea unei polite facultative, sa asigure respectivul imobil la o suma mult mai mare. In aceasta situatie, explica in continuare reprezentantul Corciu si Asociatii, la producerea riscului asigurat, proprietarul va fi despagubit proportional de catre PAID, pana la concurenta sumei de 20.000 EUR, in cazul distrugerii totale a imobilului, iar pentru diferenta de catre asiguratorul cu care a incheiat polita facultativa.
"Concret, printr-o asigurare facultativa se poate asigura absolut orice, in baza unei prime de asigurare stabilita proportional cu suma asigurata, cu exceptia riscurilor si a sumelor asigurate prin polita PAD", puncteaza avocatul.
Ai si asigurare obligatorie si facultativa? Cum vei fi despagubit
Legea nr. 243/2013, in vigoare din luna iulie, clarifica modalitatea de despagubire pentru proprietarii care au incheiat atat o polita de asigurare obligatorie a locuintei, cat si una facultativa. Astfel, conform regulilor aplicabile deja, in caz de dezastru, proprietarii vor primi despagubiri mai intai in baza politei obligatorii si apoi in baza celei facultative.
"(41) In cazul in care o persoana are atat un contract de asigurare obligatorie, cat si unul de asigurare facultativa, plata despagubirilor se face mai intai in baza contractului de asigurare obligatorie, urmand ca pentru restul de despagubire neacoperit, plata sa se faca in baza contractului de asigurare facultativa", se precizeaza in actul normativ citat.
Potrivit dispozitiilor, valoarea asigurata luata in calcul la stabilirea ratei asigurarii facultative reprezinta diferenta dintre valoarea totala a locuintei asigurate si valoarea asigurata luata in calcul la stabilirea ratei asigurarii obligatorii.
Comentarii articol (44)