Atentie la bunurile sau serviciile platite in avans: Fiscul poate impune regularizarea TVA-ului dedus daca livrarea nu mai are loc

Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a formulat recent o decizie in cauza C-107/13 (FIRIN), unde disputa a reprezentat-o refuzul autoritatilor fiscale bulgare de a acorda drept de deducere pentru TVA aferenta avansului achitat de catre societatea FIRIN OOD pentru achizitia de grau pe motiv ca livrarea bunurilor nu a fost realizata, se mentioneaza intr-o informare a NNDKP Consultata Fiscala.

Astfel, CEJ a considerat ca deducerea TVA realizata de destinatarul unei facturi intocmite pentru plata unui avans privind livrarea de bunuri trebuie regularizata atunci cand aceasta livrare nu este efectuata in final, chiar daca furnizorul ramane obligat la plata acestei taxe si nu a rambursat avansul.

Dreptul de deducere pentru TVA aferenta avansurilor se va regulariza daca operatiunea nu mai are loc

Decizia CEJ in cauza Firin descrie faptul ca dreptul de deducere a TVA aferenta avansurilor achitate in legatura cu operatiuni viitoare clar determinabile la momentul platii acestora se exercita la momentul respectiv, cu exceptia cazurilor in care se constata faptul ca acestea au fost taxate in scopuri fiscale (ex. evaziune fiscala) fara ca operatiunile la care se refera sa aiba o finalitate, a precizat pentru AvocatNet.ro Simona Enescu, Manager Asistent Taxe, NNDKP Consultanta Fiscala

Aceste prevederi sunt sustinute si de Codul Fiscal si se aplica indiferent de obiectul de activitate al societatilor, a adaugat Simona Enescu.

In plus, decizia CJE clarifica faptul ca dreptul de deducere pentru TVA aferenta avansurilor se va regulariza daca se constata faptul ca operatiunea nu mai are loc.

De asemenea, Bogdan Costea, expert contabil si consultant fiscal in cadrul Viboal FindEx, ne-a explicat ca in cazul C-107/13 concluzia Curtii Europene a fost aceea ca autoritatea fiscala are dreptul sa solicite contribuabilului regularizarea TVA dedusa aferenta unor achizitii de bunuri care nu mai ajung sa fie efectuate din motive obiective sau subiective.

“Potrivit deciziei, regularizarea TVA dedusa la beneficiar se impune chiar si in situatia in care avansul nu este recuperat de la furnizorul de marfa sau in situatia in care acesta nu isi regularizeaza el insusi TVA colectata”, a continuat acesta.

Apare totusi o distinctie intre momentul la care se deduce TVA pentru avansul platit si momentul la care se impune regularizarea TVA dedusa in situatia in care achizitia nu mai ajunge sa fie efectuata, a adaugat Bogdan Costea.

“Astfel, pentru ca TVA sa poata deveni exigibila la momentul avansului este necesar ca toate elementele pertinente privind faptul generator, mai precis livrarea sau prestarea viitoare, sa fie deja cunoscute si, prin urmare, bunurile sau serviciile sa fie determinate cu precizie la momentul platii avansului. In acest caz se poate deduce TVA. Ulterior, daca apar indicatii ca livrarea de bunuri/prestarea de servicii pentru care s-a platit un avans nu se va realiza apare o modificare a elementelor luate in considerare pentru determinarea cuantumului deducerii TVA initiale si astfel deducerea trebuie diminuata. In concluzie vorbim despre doua momente distincte cu privire la deducerea TVA si anularea acesteia”, a declarat specialistul.

Ce implicatii va avea decizia CJE pentru firmele din Romania?

Principiile si elementele enuntate in decizia CEJ vor genera implicatii pentru toti contribuabilii, nu doar pentru companiile din agricultura, sustine Bogdan Costea.

In plus, decizia CEJ va putea fi invocata si in tara noastra, in conditiile in care incepand cu 1 ianuarie 2007, prin Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, Romania s-a obligat, printre altele, sa respecte atat acquis-ul comunitar in domeniul TVA, precum si deciziile emise de Curtea Europeana de Justitie, a explicat Simona Enescu.

Ca atare, deciziile CEJ au aplicabilitate directa in Romania, a punctat aceeasi sursa, putand fi invocate de catre firmele romane ori de cate ori este necesar atat pe parcursul derularii inspectiilor fiscale cat si in cadrul procedurilor administrative ulterioare.

“Totusi, din experienta practica, autoritatile fiscale nu tin intotdeauna cont de ele, deciziile CEJ cantarind mai mult in actiunile inaintate in instanta”, a mai spus Simona Enescu.

In ceea ce priveste implicatiile practice ale hotararii CEJ pentru IMM-urile din tara noastra, Bogdan Costea ne-a declarat ca in primul rand firmele vor trebui sa aiba mare atentie ca atunci cand platesc avansuri pentru o achizitie de bunuri sau servicii, bunurile sau serviciile respective sa fie determinabile cu precizie la acest moment. Ulterior, daca se constata ca achizitia de bunuri sau servicii nu mai ajunge sa fie realizata, firmele trebuie sa regularizeze TVA dedusa, a mai spus acesta.

“In baza deciziei CEJ, ANAF va putea sa impuna regularizarea TVA dedusa in situatiile in care exista informatii suficiente care sa conduca la concluzia ca achizitia nu va fi realizata. Totodata, ANAF va putea sa refuze deducerea TVA pentru avansurile platite in situatiile in care bunurile sau serviciile pentru care s-au platit acele avansuri nu sunt determinabile cu precizie la momentul platii avansurilor”, a explicat Bogdan Costea.

Fondul si forma operatiunii conteaza la deducerea TVA

In general, atunci cand contribuabilii isi deduc taxa pe valoarea adaugata trebuie sa fie atenti, potrivit lui Bogdan Costea, la doua conditii generale de deducere: conditii ce tin de fondul operatiunii (art. 145 si 145^1 din Codul fiscal) si conditii ce tin forma operatiunii (art. 146 din Codul fiscal).

Pe scurt, in ceea ce priveste fondul operatiunii, este important pentru contribuabil sa poata proba faptul ca achizitiile respective sunt, in primul rand, reale sau sunt aferente unor operatiuni reale si, in al doilea rand, ca aceste achizitii s-au efectuat in folosul realizarii unor livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care exista drept de deducere a TVA, a subliniat specialistul. 

In ceea ce priveste forma operatiunii, a continuat Bogdan Costea, este important pentru contribuabil sa detina documentele aferente deducerii TVA, respectiv factura care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de forma si eventual documentul platii in situatia in care achizitiile se realizeaza de la persoane care aplica sistemul de TVA la incasare. In cazul TVA dedusa pentru importul de bunuri, contribuabilul trebuie sa dispuna de documentul vamal de import.

Desi aceste criterii de forma si fond sunt importante pentru deducerea TVA, expertul contabil de la Viboal FindEx ne-a mai spus ca a intalnit in practica situatii in care inspectorii ANAF au contestat deducerea TVA atat pe baza unor criterii de fond, cat si pe baza unor criterii de forma.

“De regula, probleme ce tin de forma se solutioneaza mai usor, avand in vedere ca prevederile Codului fiscal (art. 159) permit contribuabililor sa corecteze facturile in cursul inspectiei fiscale in masura in care acestea nu intrunesc conditiile de forma. Probleme mai sensibile intalnim in situatiile in care deducerea TVA este contestata pe baza unor criterii ce tin de fondul operatiunilor. In aceste situatii problemele comporta de cele mai multe ori viziuni subiective, pe de-o parte inspectorii ANAF vor cat mai multe dovezi in ceea ce priveste justificarea scopulului efectuarii anumitor achizitii, pe de alta parte contribuabilii se concentreaza mai putin pe documentarea unor operatiuni de achizitie si mai mult realizarea efectiva a acestora”, a declarat Bogdan Costea.

Totusi, potrivit aceleiasi surse, o problema generala des intalnita in ultima vreme se refera la contestarea deducerii TVA pentru achizitiile efectuate de la contribuabili inactivi sau contribuabili carora li s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA.