Conform comunicatului, proiectul pilot privind salariile subdeclarate a fost extins la nivel national, incepand cu luna februarie 2015. In acest sens, au fost selectati pentru inspectie fiscala contribuabili cu risc fiscal privind nedeclararea/subdeclararea veniturilor din salarii si/sau de natura salariala, avand ca obiectiv verificarea impozitului pe veniturile din salarii si a contributiilor sociale obligatorii.
Mai mult decat atat, ANAF estimeaza ca pentru anul 2015 vor fi efectuate verificari in cadrul acestui proiect la un numar de peste 1000 de contribuabili.
La selectarea contribuabililor, Fiscul va avea in vedere un set de criterii de risc, printre care se numarara:
- inregistrarea de salarii subdeclarate fata de media pe ramura,
- numarul mediu de salariati conform bilant,
- cheltuiala medie cu salariile,
- ponderea cheltuielilor de personal in cifra de afaceri,
- ponderea cheltuielilor de personal in cheltuieli de exploatare,
- sume datorate actionarilor/asociatilor,
- numarul mediu de asigurati,
- ponderea numarului de angajati cu timp partial de munca in total numar angajati,
- numar de angajati cu salariu minim pe economie,
- codul CAEN.
Potrivit documentului de presa, incepand cu 1 iulie 2014, s-a lansat programul de inspectii fiscale pentru 500 de contribuabilii, care a vizat reducerea salariilor subdeclarate la contribuabilii mijlocii din regiunile Brasov si Ploiesti.
Astfel, organele fiscale teritoriale au finalizat, pana la data de 31 ianuarie 2015, 489 inspectii fiscale pe contributii sociale si impozit pe venituri de natura salariala la contribuabilii selectati in cadrul proiectului pilot, in urma carora s-au stabilit obligatii fiscale suplimentare (impozit pe venit, contributii sociale si accesorii aferente) in suma totala de peste 143 milioane de lei.
De asemenea, inspectorii au aplicat amenzi de aproximativ 340.000 lei. In plus, au fost inaintate organelor de urmarire si cercetare penala sesizari penale pentru un prejudiciu in valoare de aproape 20 milioane de lei si s-au instituit masuri asiguratorii in suma totala de peste 45 milioane de lei.
Ce forme poate imbraca munca la negru?
Munca fara forme legale este acea activitate prestata de un salariat pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, fara a fi respectate prevederile legale in vigoare privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca, se mentioneaza intr-o informare recenta a Inspectoratului Teritorial de Munca Bihor.
In plus, aceasta forma de munca nu este evidentiata scriptic, nu este fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, se mentioneaza pe pagina de internet a Inspectoratului Teritorial de Munca Arad.
Conform informatiilor publicate recent de ITM Bihor si ITM Arad, munca la negru se poate manifesta sub mai multe forme. Printre acestea se numara:
- intelegerea dintre angajator si salariat in urma careia acesta din urma accepta sa presteze munca fara semnarea unui contract individual de munca, fapt care il priveaza de drepturile si obligatiile ce decurg din lege;
- neincheierea contractului individual de munca pentru perioada de proba;
- utilizarea de catre persoanele fizice a unui personal casnic pentru efectuarea unor servicii si lucrari in gospodariile individuale, fara incheierea unui contract individual de munca;
- folosirea in mod ilegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.);
- activitatea nenormata, total neevidentiata si nefiscalizata, desfasurata in afara contractului individual de munca sau conventiei civile, fara stat de plata legal intocmit si plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj pentru evidentierea normei de timp, fara documente privind norma de productie si felul muncii si nenominalizarea in nici un fel a persoanei care presteaza munca;
- munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si asa-numita "plata in mana" reprezentand plus fata de evidenta din documente;
- incorecta evidentiere a productiei realizate in norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat si aflandu-se la discretia patronului;
- munca pe conventia de 3 ore pe zi, care in realitate se desfasoara in intervalul de 8 – 12 ore pe zi.
Puteti citi despre avantajele si dezavantajele muncii la negru pentru angajatori si salariati AICI si AICI.
Persoanele care cunosc cazuri de munca la negru pot sa reclame aceste fapte la institutiile de profil. Mai exact, acestea pot intocmi o sesizare/petitie pe care o vor adresa Inspectoratului Teritorial de Munca, se mentioneaza pe site-ul ITM Timis.
Sesizarea va contine descrierea situatiei celui in cauza sau chiar a altora, informeaza ITM Timis.
Conform aceleiasi surse, salariatii Inspectoratului Teritorial de Munca sunt obligati prin lege sa pastreze secreta identitatea celor care sesizeaza.
Sesizarea/petitia poate fi transmisa catre ITM prin e-mail, fax, posta sau prin prezentarea la registratura inspectoratului.
Conform OG nr. 27/2002, autoritatile si institutiile publice sesizate au obligatia sa comunice petitionarului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, raspunsul, indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila, se arata pe pagina de internet a ITM Timis. In situatia in care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate prelungi termenul initial de 30 zile cu cel mult 15 zile.
Atentie! Daca un angajator are mai mult de cinci angajati care lucreaza la negru, atunci aceasta fapta este considerata infractiune, iar angajatorul va raspunde penal, a precizat avocatul Antoanela Geaman la o solicitare mai veche a AvocatNet.ro. De asemenea, angajatorul care nu plateste, timp de 3 luni consecutiv, contributia de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat risca sa fie sanctionat cu amenda cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei, se mentioneaza in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Comentarii articol (13)