Ghid complet pentru PFA-uri: Cum se înființează, ce impozite plătesc, ce declarații depun, ce cheltuieli deduc

1. Cine poate desfășura o activitate ca persoană fizică autorizată

1.1 Profesii libere

Profesiile libere sunt legiferate de legi speciale și sunt coordonate de către autoritățile din domeniu.

Tipuri de profesii libere:  medic, avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect.

1.2 Persoană fizică autorizată

Se poate înregistra ca PFA orice persoană fizică de peste 18 ani, care nu a săvârșit infracțiuni financiare și are un sediu.

PFA-ul poate alege o activitate din categoria activităților CAEN.

Pentru anumite activități  se solicită documente prin care se face dovada calificării în acel domeniu.

Legislație: art. 8 din OUG 44/2008

2.  Ce riscuri au PFA-urile?

2.1  Riscul privind reclasificarea serviciului în salariu. Ce verifică ANAF?

Organele fiscale pot să reclasifice o activitate aferentă unui PFA ca activitate aferentă unui salariat, dacă  există suspiciunea că activitatea de PFA maschează o activitate salarială, cu scopul de a plăti mai puține taxe.

Condiții pentru reclasificare

Codul Fiscal stipulează că o activitate este independentă dacă sunt îndeplinite cel puțin 4 condiții dintre cele 7 menționate în Cod. Cele 7 criterii sunt:

• libertatea de a alege modalitatea de lucru;
• prestează servicii pentru mai mulți clienți;
• riscurile privind activitatea prestată sunt suportate de către persoana fizică;
• persoana fizică folosește bunuri proprii pentru desfășurarea activității;
• se folosesc cunoștințele deținute de către persoana fizică;
• persoana fizică face parte dintr-un organism/corp care coordonează activitatea profesională;
• persoana fizică poate să angajeze alte persoane sau să colaboreze cu terți pentru prestarea serviciului.

Riscuri

Organele fiscale pot reclasifica activitatea unui PFA ca activitate salarială și să recalculeze taxele aferente. Diferența de taxe și penalitățile de întârziere sunt datorate solidar de către angajator și PFA.

Legislație: art 7. pct. 3 din Codul Fiscal

2.2 Riscul privind răspunderea patrimonială

Riscul patrimonial

În general, PFA-urile răspund cu tot patrimoniul persoanei fizice. Deci, dacă există un creditor al PFA-ului, acesta se poate îndrepta și asupra bunurilor persoanei fizice.

Evitarea riscului

Pentru a evita riscul răspunderii patrimoniale, PFA-ul poate separa patrimoniul persoanei fizice de patrimoniul PFA-ului.

Legislație: art. 2 pct. j din OUG 44/2008

3. Înregistrare PFA. Unde trebuie înregistrat și ce declarații trebuie depuse

3.1 Înregistrare PFA (altele decât profesiile libere)

Registrul Comerțului

Persoanele fizice autorizate (altele decat profesiile libere) care intenţionează să desfăşoare o activitate economică ca persoane fizice autorizate sunt obligate să se înregistreze şi să se autorizeze la Oficiile Registrului Comerţului.

Ca urmare a înregistrării şi autorizării, Oficiile Registrului Comerţului atribuie contribuabililor codul unic de înregistrare.

Certificatul de inregistrare, conținând codul unic de înregistrare, este documentul care atestă înregistrarea în registrul comerțului, autorizarea funcționării, precum și luarea în evidență de către autoritatea fiscală competentă.

Documentația privind înregistrarea la Registrul de Comerț poate fi consultată aici:

Ce declarații se depun la ANAF

Informaţiile de la Oficiul Registrului Comerţului sunt transmise electronic către ANAF.

Declaratia 220

PFA-urile care încep o activitate în cursul anului fiscal au obligația depunerii la organul fiscal competent declarația 220 referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal.

Declaratia 220 se depune în termen de 30 zile de la data începerii activității și se depune pe CNP-ul persoanei fizice.

3.2  Înregistrare profesii libere

Registrul Comerțului

Profesiile libere sunt autorizate de către autoritățile din domeniu. Acestea nu trebuie să fie înregistrate la Registrul Comerțului.

Ce declarații se depun la ANAF:

• Declarația 070

Persoanele care obţin venituri din profesii libere au obligaţia depunerii la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi au sediul de desfăşurare a activităţii formularul 070 „Declaraţiei de înregistrare fiscală”.

• Declarația 220

PFA-urile care încep o activitate în cursul anului fiscal au obligaţia să depună la organul fiscal competent declarația 220 referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal.

Declaratia 220 se depune în termen de 30 zile de la data începerii activității și se depune pe CNP.

Legislație: art. 120 din Codul Fiscal.

4. Ce documente trebuie întocmite pentru evidența contabilă

4.1 Contabilitate în partidă simplă

PFA-urile impozitate în sistem real sunt obligate să țină evidența contabilă în partidă simplă. Trebuie să țină evidența încasărilor și plăților făcute în scopul activității.

4.2 Registrul de încasări și plăți

Registrul de încasări și plăți se completează lunar cu toate încasările obținute de PFA și toate plățile care au legătură cu activitatea PFA-ului.

Nu se trec cheltuielile făcute în interesul propriu al persoanei. Registrul de încasări și plăți nu trebuie să fie ștampilat de către ANAF și poate fi editat pe calculator.

Formatul Registrului de încasări și plăți este stipulat în Ordinul 2634/2015 cod 14-1-1/b.

Persoanele fizice care sunt plătitoare de TVA vor înscrie sumele plătite sau încasate, exclusiv TVA.

4.3 Registrul de evidență fiscală

Registrul de evidență fiscală se completează în momentul în care se calculează impozitul pe venit și se depune declarația 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”. Diferentele dintre Registrul de evidență fiscală si Registrul de încasări și plăți sunt pentru :

• mijloacele fixe achiziționate; în registrul de evidență fiscală se trec doar cheltuielile cu amortizarea, pe când în registrul de încasări și plăți se trece toată suma plătită pentru achiziționarea mijlocului fix;
• cheltuieli de protocol: în registrul de evidență fiscală se trece doar suma maximă de 2% din venitul net, pe  când în registrul de încasări și plăți se pot trece toate cheltuielile de protocol făcute de PFA;
• cheltuielile cu sponsorizarea: au același regim ca și cheltuielile de protocol.

4.4 Registrul inventar

În registrul inventar se trec toate bunurile achiziționate pentru desfășurarea activității.

Legislație: OMFP 170/2015

5. Ce declarații se depun anual la Fisc

Analiza din acest capitol se referă la PFA-uri care nu sunt plătitoare de TVA. Pentru PFA-urile plătitoare de TVA se mai adaugă și declarațiile de la capitolul 6.

5.1 Declarația 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”

Când se depune: se depune până în data de 25 mai anul anterior, pe CNP-ul persoanei fizice;

Ce se declară: veniturile și cheltuielile deductibile (vezi capitolul 7) realizate anul anterior. Diferența dintre cele două categorii reprezintă venitul net. Impozitul pe venit va fi calculat aplicând 16% la venitul net.

5.2 Declarația 220 privind veniturile estimate

Declarația 220 se depune la începerea activității.

Excepție fac cazurile:

Modificarea realizării de venituri cu peste 20% față de estimat

Pentru  modificări privind realizarea veniturilor (diminuarea veniturilor datorită rezilierii unor contracte, modificări mai mari cu 20% a veniturilor estimate  etc.), PFA-ul trebuie să depună la ANAF o nouă declarație 220 privind venitul estimat.

Declarația privind încetarea sau suspendarea activității

PFA-urile care doresc încetarea sau suspendarea activității trebuie să depună o declarație la ANAF în 30 zile.

5.3 Declarația 070

Declaratia 070 „Declarație de înregistrare fiscală” se depune la ANAF atunci când apar modificări în activitatea PFA-ului, devine plătitoare de TVA sau începe să aibă salariați. Declarația se depune pe CUI-ul PFA-ului.

5.4 Declarațiile 392 A și 392 B

• Declarația 392 A

PFA-urile plătitoare de TVA care au cifra de afaceri într-un an mai mică decât 220.000 de lei trebuie să depună declarația 392 A până la data de 25 februarie anul următor. Declarația nu se depune pentru PFA-urile care nu au avut activitate. Declarația se depune pe CUI-ul PFA-ului.

• Declarația 392 B

PFA-urile neplătitoare de TVA care au cifra de afaceri într-un an mai mică decât 220.000 de lei trebuie să depună declarația 392 B până la data de 25 februarie anul următor. Declarația nu se depune pentru PFA-urile care nu au avut activitate. Declarația se depune pe CUI-ul PFA-ului.

Legislație: art. 121, art. 122, art. 324 alin. 4, art. 324 alin. 5 din Codul Fiscal.

6. PFA-uri plătitoare de TVA. Ce declarații suplimentare se depun

PFA-urile pot opta pentru plata de TVA. Dacă un PFA obține venituri mai mari de 220.000 de lei, atunci sunt obligate să se înscrie ca plătitoare de TVA.

6.1 Înregistrare inițială ca plătitor de TVA

Înregistrarea unei PFA ca plătitoare de TVA se face prin depunerea declarației 070 „Declarația de înregistrare fiscală”

6.2 Declarațiile 300 și 394

În funcție de perioada fiscală avută, trebuie depuse lunar sau trimestrial declarațiile 300 și 394.

Atunci când devin plătitoare de TVA, PFA-urile sunt obligate să întocmească jurnalele de vânzări și cumparări, în care să evidențieze TVA-ul dedus și cel colectat.

6.3 Plata TVA

În functie de tranzacțiile avute, PFA-ul poate avea TVA de plată, care trebuie plătit la ANAF până în data de 25 a lunii ulterioare perioadei fiscale (lună sau trimestru).

6.4 Declaratia 094

PFA-urile plătitoare de TVA care au cifra de afaceri realizată într-un an sub 100.000 de euro (la cursul de la 31 decembrie), care nu au realizat achiziții intracomunitare și care au perioada fiscală trimestrul, trebuie să depună declarația 094 până la 25 ianuarie anul următor.

7. Impozit pe venit. Cum se calculează și când se plătește

7.1 Cum se calculează impozitul pe venit

Totalul veniturilor încasate reprezintă venitul brut. Din acestea se scad cheltuielile deductibile, determinând venitul net. Impozitul pe venit se calculează aplicând 16% la venitul net.

7.2 Când se plătește impozitul pe venit

Decizie de impunere

ANAF trimite fiecărei PFA o decizie de impunere calculată pe baza veniturilor obținute în anul anterior sau pe baza veniturilor estimate în declarația 220 pentru firmele înființate în anul curent.

Impozitul pe venit se plătește trimestrial până la 25 decembrie, 25 martie, 25 iunie, 25 octombrie.

Regularizare plată impozit

Regularizarea de impozit se face după declararea venitului final prin declarația 200.

Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează penalități.

7.3 Ce se întâmplă când avem pierderi fiscale

Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente se reportează şi se compensează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 7 ani fiscali.

Legislație: art. 118 alin. 3 Codul Fiscal.

7.4 Ce venituri se iau în calcul pentru un PFA

Suma tuturor veniturilor care se iau în calcul pentru plata impozitului pe venit formează venitul brut.

Venitul brut este compus din: 

• venituri încasate din vânzarea de produse și prestarea de servicii;
• dobânzile primite;
• sumele de bani obținute din vânzarea bunurilor din patrimoniul afacerii.

7.5 Ce cheltuieli se pot trece ca deductibile la calculul de impozit

Regula generală de înregistrare a cheltuielilor - cheltuielile să fie făcute în scopul realizării veniturilor, justificate prin documente.

Cheltuielile auto - 50% din cheltuielile auto (benzină, reparații, leasing etc.), dacă autoturismele nu sunt folosite exclusiv în scopul afacerii. Dacă autoturismele sunt folosite exclusiv în interesul afacerii, cheltuieli auto sunt considerate 100% deductibile, dar trebuie să se demonstreze utilizarea exclusivă prin întocmirea foilor de parcurs.

Valoarea mașinii se scade din venitul brut în funcție de amortizarea calculată. Amortizarea deductibilă este plafonată la suma de 1.500 de lei/lună. Excepție fac autoturismele folosite de agenții de vânzari și de achiziții plus autoturismele folosite pentru câteva activități (curierat, pază, taximetrie etc.)

Cheltuielile cu utilitățile pentru sediu - se pot înregistra ca cheltuieli deductibile cheltuielile cu utilitățile aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi.

Cheltuieli de protocol - se pot trece ca cheltuieli deductibile cheltuielile de protocol în suma maximă a 2% din venitul net (diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile), la care se adaugă cheltuielile cu protocolul.

Cheltuieli cu sponsorizarea - se pot trece ca cheltuieli deductibile cheltuielile cu sponsorizarea în suma maximă a 5% din venitul net (diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile), la care se adaugă cheltuielile cu sponsorizarea.

Cheltuielile cu salariile - cheltuielile cu salariile angajaților PFA-ului sunt deductibile. De asemenea, sunt deductibile și cheltuielile sociale în limita a 5% din fondul de salarii.

Legislație: art. 68 din Codul Fiscal

8. CAS. Cum și când se plătește

8.1 Cine plătește CAS

Începând cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile sunt obligate la plata CAS aferentă angajatului în cotă de 10,5%, indiferent dacă persoana fizică are și calitatea de salariat.

Fac excepție PFA-urile care au realizat în anul anterior venituri sub valoarea de 35% din salariul mediu brut , adică sub suma de 938 de lei/lună (în anul 2016, salariul mediu brut este de 2.681 de lei).

8.2 Cum se plătește CAS

ANAF trimite fiecărei PFA care a completat declarația 600 o decizie privind plățile anticipate de CAS.

În fiecare trimestru se plătește anticipat suma 10,5% aplicată la 35% din valoarea salariului mediu brut, adică suma de 98 de lei. Regularizarea plății de CAS se face după ce PFA-ul depune declarația 200 privind venitul realizat în anul anterior.

CAS-ul se calculează astfel: CAS = (Venituri realizate – cheltuieli deductibile + cheltuielile privind asigurările sociale (CAS)) * 10,5%

Baza de calcul nu poate fi mai mare de 5 ori salariu mediu brut, baza fiind calculată proporțional cu numărul de luni de activitate.

8.3 Ce declarații se depun pentru evidența CAS

PFA-urile nou înființate

PFA-urile nou înființate trebuie să depună declarația 600 „Declaraţie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii” în termen de 30 de zile de la începerea activității. PFA-ul trebuie să opteze pentru cota redusă de 10,5% sau cota întreagă de 26,3%.

PFA-uri  existente

PFA-urile existente care au realizat venituri în anul anterior mai mari de 35% din salariul mediu brut pe economie trebuie să depună, până la 31 ianuarie, declarația 600.

8.4 Când persoana fizică beneficiază de puncte de pensie

Dacă persoana fizică dorește să beneficieze de cotizație întreagă la pensie, trebuie să plătească la baza de calcul pentru CAS și contribuția aferentă angajatorilor, de 15,8%.

Această opțiune se reînnoiește automat în fiecare an, cu excepția cazului în care persoana fizică depune o declarație prin care solicită anularea acestei opțiuni.

Legislație: art. 148, art. 152, art. 152 din Codul Fiscal

9. CASS. Cum și când se plătește

9.1 Cine plătește CASS

Toate PFA-urile sunt obligate la plata unei cote de 5,5% la baza calculată astfel:

CASS de plată = (Venituri obținute - cheltuieli deductibile + cheltuielile cu CASS) * 5,5%

9.2 Cum se plătește CASS

CASS se plătește anticipat, trimestrial, pe baza deciziilor primite de la ANAF.

ANAF calculează plaţile anticipate de CASS pentru companiile nou-înființate pe baza informațiilor declarate în declaratia 220. Pentru companiile înființate în anii anteriori, ANAF calculează CASS anticipat pe baza declarației 200 privind veniturile realizate în anul anterior.

Începand cu 1 ianuarie 2017, baza de calcul nu poate fi mai mare de 5 ori salariul mediu brut, baza fiind calculată proporțional cu numărul de luni de activitate.

Regularizarea CASS-ului plătit se face de către ANAF pe baza declarației 200 depusă de către PFA.

PFA-ul poate să plătească obligațiile din decizie în termen de 60 de zile fără să i se aplice penalități și dobânzi penalizatoare.

Legislație: art. 170, art. 174, art. 175 din Codul Fiscal

10. PFA autorizat în România prestează servicii în străinătate

Persoana fizică autorizată care încasează servicii din străinătate trebuie să declare aceste venituri în declarația 201.

Dacă PFA-ul prestează servicii către companii din UE plătitoare de TVA (indiferent dacă serviciul este efectuat în România sau în străinătate), trebuie să se înregistreze la ANAF din punct de vedere al TVA-ului. De asemenea, trebuie să se înregistreze în ROI și să depună declarația 390 pentru lunile în care s-au efectuat serviciile.

Pentru a beneficia de convenția de evitare a dublei impuneri, compania din România trebuie să prezinte companiei străine certificatul de rezidență fiscală din România. Dacă prezintă certificatul de rezidență fiscală, compania străină nu va reține niciun impozit.

Dacă de-a lungul a 12 luni persoana fizică stă mai mult de 183 de zile într-o țară străină, se aplică convenția de evitare a dublei impuneri dintre România și țara respectivă. Regula este că, dacă se depășesc 183 de zile, persoana fizică va plăti impozitul pe venit în țara respectivă  (doar pentru venitul obținut din acea țară) și trebuie să se înregistreze ca sediu permanent. În România, va primi credit fiscal și poate solicita rambursarea impozitului reținut în România.

Dacă persoana fizică stă mai mult de 183 de zile în afara României, trebuie să depună la ANAF și “Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”.

Legislație: convenția de evitare a dublei impuneri, art. 59 alin. 3, art. 230 alin. 3 din Codul Fiscal

11. PFA autorizat în străinătate prestează servicii în România

Persoana fizica autorizată în altă țară și care prestează serviciul în România trebuie să prezinte companiei din România care plătește serviciul, certificatul de rezidență fiscală din țara de origine.

Dacă se prezintă acest certificat de rezidență fiscală, se va aplica convenția de evitare a dublei impuneri. Regula generală în convenție este că prestarea de servicii se impozitează în țara de origine a prestatorului. Dacă nu se prezintă certificatul de rezidență fiscală, se reține impozit de 16% din valoarea contractului.

Dacă prestarea serviciului se face în România, atunci compania din România trebuie să înregistreze la ANAF contractul de prestări servicii. Dacă de-a lungul a 12 luni persoana fizică străină stă mai mult de 183 de zile în România, se va înregistra ca sediu permanent în România și va plăti impozit pe profit aferent acestui sediu (doar pentru veniturile obținute în România).

PFA-ul trebuie să prezinte la ANAF certificatul de rezidență fiscală emis de statul în care are rezidența.

De asemenea, persoana fizică trebuie să depună la ANAF “Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”.

Legislație: convenția de evitare a dublei impuneri, art. 59 alin. 3, art. 230 alin. 3 din Codul Fiscal

Orice utilizator al site-ul CFO Network va primi gratis răspunsuri la 5 întrebări financiare/lună. Puteți beneficia de expertiză profesională în diverse arii financiare: contabilitate, fiscalitate, audit, management financiar.