Protecția maternității la locul de muncă în 2016: Ce obligații are angajatorul?

Măsurile de protecție socială ce trebuie întreprinse de angajator pentru salariatele gravide, lăuze sau cele care alăptează, cu care are raporturi de muncă sau de serviciu, sunt incluse în prezent în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003.

Angajatorul are obligația să le informeze permanent pe salariate, inclusiv prin afișare în locuri vizibile, pe o perioadă de şase luni, în fiecare dintre unitățile pe care le deține, asupra drepturilor pe care acestea le au în ceea ce privește respectarea prevederilor OUG nr. 96/2003, de la intrarea în vigoare a actelor normative care statuează drepturile respective.
 
Maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare, orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediul de maternitate constituind discriminare.
 
Salariatele gravide, care au născut recent, precum și cele care alăptează, au obligația de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea, precum și obligația de a informa în scris angajatorul asupra stării lor fiziologice, anexând documentele medicale.

Atenţie! În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligația menționată anterior și nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta din urmă este exonerat de obligațiile ce i-ar fi revenit conform actului normativ amintit.

Măsurile de protecţie ce trebuie luate de angajatori

Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003, angajatorul are următoarele obligații:

1. Să prevină expunerea salariatelor gravide și/sau mame, lăuze sau care alăptează la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea și să nu le constrângă la efectuarea unor munci dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori copilului nou născut, după caz;

2. Dacă o salariată gravidă și/sau mamă, lăuză sau care alăptează își desfășoară activitatea într-un loc de muncă care prezintă riscuri asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul are obligația de a-i modifica programul de lucru sau condițiile de muncă, sau să îi ofere alt loc de muncă fără riscuri, la cererea scrisă a salariatei;

3. Să analizeze periodic cu medicul de medicina muncii agenții de risc privind securitatea și sănătatea muncii;

4. Să anunțe în scris salariatele asupra evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă;

5. În termen de zece zile lucrătoare de la data la care societatea este înștiințată în scris de salariată că se află în una dintre situațiile prevăzute de OUG nr. 96/2003 (este gravidă, a născut recent sau alăptează), aceasta are obligația informării în scris a medicului de medicina muncii și ITM;

6. Să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și să nu anunțe alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, atâta timp cât starea de graviditate nu este vizibilă;

7. În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului;

8. Angajatorul va acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultații prenatale (16 ore/lună), în cazul în care investigațiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale;

9. În cazul în care angajatorul nu asigură în cadrul unității încăperi speciale pentru alăptat, acesta are obligația să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include și timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găsește copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului de muncă cu două ore zilnic. Pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă, nu diminuează veniturile salariale și sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

Mamele şi viitoarele mame sunt protejate de concedieri

Pentru final am lăsat cel mai important aspect al protecției maternității și anume protecția împotriva concedierilor. Astfel, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 statuează faptul că este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:

• salariatelor gravide, care au născut recent sau care alăptează, din motive care au legătură directă cu starea acestora;
• salariatelor care se află în concediu de risc maternal;
• salariatelor care se află în concediu de maternitate;
• salariatelor care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, în vârstă de până la trei ani;
• salariatelor care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani sau, în cazul copilului cu dizabilități cu afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Dispozițiile de mai sus nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a dizolvării sau a falimentului angajatorului, în condițiile legii.

Important! În cazul în care salariatelor prevăzute mai sus le încetează raporturile de muncă sau de serviciu din motive pe care acestea le consideră ca fiind legate de starea lor, există posibilitatea  de a contesta decizia angajatorului la instanța judecătorească competentă, în termenul prevăzut de lege. Acțiunea în instanță a salariatelor care se află într-o astfel de situație este scutită de taxa judiciară de timbru.