Inspectorii antifraudă lucrează în prezent în cadrul DGAF, o structură din cadrul ANAF înființată în urmă cu trei ani, după publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Potrivit actului normativ menționat, DGAF reprezintă o structură fără personalitate juridică, ce are atribuții de prevenire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală. La ora actuală, în cadrul DGAF se regăsesc funcții publice generale, funcții contractuale, precum și patru tipuri de funcții publice specifice, printre care se numără cele de:
- inspector general antifraudă;
- inspector general adjunct antifraudă;
- inspector-șef antifraudă;
- inspector antifraudă.
De asemenea, unii inspectori antifraudă pot să fie detașați în cadrul parchetelor, pe posturi de specialiști, având în vedere că, în cadrul structurii centrale a DGAF, există și Direcția de combatere a fraudelor. Aceasta acordă suport tehnic de specialitate procurorilor în ceea ce privește efectuarea urmăririi penale în cauzele ce au ca obiect infracțiuni de ordin economico-financiar. Astfel, acești inspectori pot să efectueze, la solicitarea procurorilor, următoarele:
- constatări tehnico-ştiinţifice, care constituie mijloace de probă, în condiţiile legii;
- investigaţii financiare în vederea indisponibilizării de bunuri;
- orice alte verificări în materie fiscală dispuse de procuror.
Legislația în vigoare stabilește că numirea în funcția publică specifică de inspector antifraudă și inspector-șef antifraudă se face potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, iar numirea personalului, cu alte cuvinte a inspectorilor antifraudă, se face pe baza unui concurs.
Cine poate candida pentru o funcție de inspector antifraudă?
Condițiile pentru participarea la un concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de la DGAF sunt, potrivit Regulamentului de desfășurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcției publice specifice de inspector antifraudă în cadrul ANAF, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 677/2013, cele prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Astfel, sunt acceptați la înscriere candidații care:
- au cetățenia română și domiciliul în România;
- cunosc limba română, scris și vorbit;
- au cel puțin 18 ani împliniți;
- au o capacitate deplină de exercițiu;
- au o stare de sănătate corespunzătoare funcției publice pentru care candidează, atestată pe bază de examen medical de specialitate;
- îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de lege pentru funcția publică;
- îndeplinesc condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice;
- nu au fost condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care i-ar face incompatibili cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;
- nu au fost destituiți dintr-o funcție publică sau nu le-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii şapte ani;
- nu au desfășurat activitate de poliție politică.
În afară de condițiile generale, candidații mai trebuie să aibă și vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice, după cum urmează:
- pentru funcția publică specifică de execuție de inspector antifraudă clasa I gradul profesional superior – vechime de nouă ani;
- pentru funcția publică specifică de execuție de inspector antifraudă clasa I gradul profesional principal – vechime de cinci ani;
- pentru funcția publică specifică de execuție de inspector antifraudă clasa I gradul profesional asistent – vechime de un an;
- pentru funcția publică specifică de execuție de inspector antifraudă clasa I gradul profesional debutant – vechimea nu este necesară.
De asemenea, mai trebuie îndeplinite și unele condiții specifice, printre care se numără:
- studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în științe economice/juridice;
- promovarea evaluărilor psihologice complexe, organizate prin intermediul unităților specializate acreditate în condițiile legii;
- promovarea evaluărilor de integritate, inclusiv prin evaluarea personalului DGAF din punct de vedere psihologic și al comportamentului simulat, de către personal sau cabinete de specialitate, autorizate în condițiile legii;
- disponibilitatea la delegări, detășări și deplasări în țară sau străinătate;
- disponibilitatea la program de lucru prelungit;
- condiție fizică și psihică corespunzătoare efortului fizic și intelectual prelungit;
- posesor permis de conducere categoria B;
- abilități, calități și aptitudini necesare: capacitatea decizională, inclusiv în situații de criză, asumarea responsabilității, păstrarea confidențialității lucrărilor executate și a informațiilor deținute, fidelitate față de instituție, rezistență la stres, abilități de comunicare orală și scrisă, capacitatea de a lucra individual și în echipă, ținută morală și decentă în exercițiul funcției publice.
Ce documente trebuie să conțină dosarul de înscriere
În vederea participării la concurs, candidații trebuie să depună un dosar de înscriere care să conțină în mod obligatoriu următoarele documente:
- cererea de înscriere privind participarea la concurs;
- copia actului de identitate;
- copia certificatului de căsătorie sau a altor acte, în cazul în care numele de pe actele de studii este diferit de cel de pe actul de identitate;
- copia diplomei de licență sau echivalenta;
- copia carnetului de muncă sau adeverința doveditoare a vechimii în specialitatea studiilor necesare exercitării functiei publice, după caz;
- cazierul judiciar;
- adeverința care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult trei luni anterior desfășurării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unitățile sanitare abilitate; adeverința trebuie să conțină numărul, data, numele emitentului și calitatea acestuia;
- o declarație pe propria răspundere;
- curriculum vitae;
- documentele care atestă promovarea evaluărilor psihologice complexe și a celor de integritate, eliberate cu cel mult trei luni anterior desfășurării concursului.
Important! Copiile de pe actele menționate anterior trebuie să se prezinte în copii legalizate sau însoțite de documentele originale, care se certifică pentru conformitatea cu originalul de către secretarul tehnic al comisiei de examinare și evaluare. Cererea de înscriere se pune la dispoziția candidaților de către Fisc, prin grija secretarului tehnic al comisiei de examinare și evaluare.
Potrivit Regulamentului, dosarele se pot depune de către candidați în termen de 15 zile calendaristice de la publicarea anunțului de concurs și pot fi retrase pe baza unei cereri scrise.
Ulterior, în termen de cinci zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a dosarelor, comisia de examinare și evaluare trebuie să efectueze selecția dosarelor candidaților, pe baza îndeplinirii de către aceștia a condițiilor de participare la concurs, și să afișeze rezultatul selecției dosarelor, cu mențiunea „admis” sau „respins”.
Modul de desfășurare a concursului
După terminarea selecției dosarelor de înscriere, concursul propriu-zis constă în trecerea prin două etape, proba scrisă și interviul. Practic, selecţia dosarelor este prima probă, testul scris - a doua şi interviul - a treia.
În vederea susținerii probei scrise, candidații declarați admiși la selecția dosarelor trebuie să se prezinte la data, locul și ora comunicate de ANAF. Potrivit regulamentului citat, proba scrisă constă în redactarea unei lucrări și/sau în rezolvarea unor teste de tip grilă. „Prin proba scrisă se testează cunoștințele teoretice necesare ocupării funcției publice pentru care se organizează concursul”, prevede documentul.
De asemenea, este important de știut că subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza unei bibliografii de concurs care este aprobată de președintele ANAF, în concordanță cu nivelul și specificul funcțiilor publice pentru care se organizează concursul.
Pentru proba scrisă a concursului, punctajul maxim este de 100 de puncte, dar sunt declarați admiși la proba scrisă candidații care obțin:
- minimum 50 de puncte, în cazul concursurilor organizate pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție;
- minimum 70 de puncte, în cazul concursurilor organizate pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere.
În continuare, la cea de-a treia şi ultima probă, interviul, se prezintă numai candidații care au fost declarați admiși la proba scrisă. La interviu, candidații sunt evaluați în baza calificativelor „admis” sau „respins” și le sunt testate abilitățile impuse de funcție, aptitudinile și cunoștințele profesionale, planul de interviu fiind întocmit în prealabil de comisia de concurs. „Interviul se susține, de regulă, într-un termen de două zile lucrătoare de la soluționarea contestațiilor la proba scrisă”, se menționează în regulament.
Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor
Ulterior afișării rezultatelor obținute de candidați la selecția dosarelor și la proba scrisă, aceștia au dreptul să depună contestații în termen de două zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor, sub sancțiunea decăderii din acest drept.
În situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul selecţiei dosarelor, comisia de soluţionare a contestaţiilor trebuie să verifice îndeplinirea de către candidat a condiţiilor pentru participarea la concurs, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor.
Pe de altă parte, în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul probei scrise, comisia de soluţionare a contestaţiilor analizează lucrarea doar pentru candidatul contestatar în termen de maximum 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor.
În final, soluţionarea contestaţiilor la proba scrisă presupune reevaluarea lucrărilor şi acordarea punctajului corespunzător reevaluării. Comisia de soluţionare a contestaţiilor admite contestaţia în situaţia în care:
- candidatul îndeplineşte condiţiile pentru a participa la concurs, în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul selecţiei dosarelor;
- constată că punctajele nu au fost acordate potrivit baremului şi răspunsurilor din lucrarea scrisă.
În schimb, contestaţia poate fi respinsă în următoarele situaţii:
- candidatul nu îndeplineşte condiţiile pentru a participa la concurs, în situaţia contestaţiilor formulate faţă de rezultatul selecţiei dosarelor;
- punctajele au fost acordate potrivit baremului şi răspunsurilor din lucrarea scrisă.
Atenție! Comunicarea rezultatelor la contestaţiile depuse se face prin afişare la sediul Fiscului şi pe pagina de internet, imediat după soluţionarea contestaţiilor.
La finalizarea concursului se întocmeşte un raport final al concursului, care conţine modul de desfăşurare a concursului şi rezultatele obţinute de candidaţi, semnat de membrii comitetului de organizare şi de secretarul raportor. De asemenea, secretarul întocmeşte un centralizator nominal cu punctajele obţinute la proba scrisă, în ordine descrescătoare, şi calificativele obţinute de candidaţi la fiecare dintre etapele concursului.
La punctaje egale, candidaţii trebuie să fie invitaţi la un nou interviu, în cadrul căruia vor fi acordate punctaje de maximum 100 de puncte, în urma căruia comisia de concurs decide asupra candidatului câștigător.
Comunicarea rezultatelor finale ale concursului/examenului se face în termen de maximum trei zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor la etapa interviului. Candidatul admis la concurs este candidatul declarat admis la proba scrisă şi interviu şi care a obţinut cel mai mare punctaj dintre candidaţii care au concurat pentru acelaşi post.
După aceea, în termen de cel mult trei zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor finale, propunerile de numire a candidaţilor declaraţi admişi la concurs se înaintează de către preşedintele comisiei de concurs preşedintelui Agenţiei. „În termen de maximum 15 zile calendaristice de la data primirii propunerilor de numire, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi în funcţiile publice pentru care au candidat, în condiţiile legii”, se arată în regulamentul de concurs.
În altă ordine de idei, la finalul lunii martie, pe site-ul ANAF au fost publicate rezultatele celui mai recent concurs pentru ocuparea posturilor vacante de la DGAF. Astfel, numai 168 dintre cei 1.150 de candidați înscriși la concurs au fost declarați admiși, după trecerea celor trei probe, asta deși instituția a scos la concurs nu mai puțin de 271 de locuri libere de inspectori antifraudă. Puteți citi mai multe amănunte despre concursul desfășurat luna trecută AICI.
Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă AvocatNet.ro cu privire la accesul în diverse profesii de interes general. Toate articolele din serie pot fi găsite AICI.