Cota standard de TVA este reglementată de Codul fiscal, cel care stabileşte, la art. 291, că nivelul acesteia este de:
- 20%, pe parcursul anului 2016;
- 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Prin urmare, din prima zi a acestui an, cota generală de TVA a suferit o nouă micşorare, în condiţiile în care, până la finele anului 2015, nivelul acesteia a fost de 24%. De altfel, diminuarea cotei de TVA va avea un impact semnificativ atât asupra consumatorilor, cei care, cel puţin teoretic, vor fi beneficiarii finali ai noii măsuri, cât şi asupra asupra agenților economici.
"În mod normal, scăderea TVA-ului va determina o creştere a vânzărilor companiilor, atât pentru firmele care produc, distribuie sau vând bunuri, cât şi pentru cele care prestează servicii", consideră Radu Georgescu, managing partner la CFO Network, companie ce oferă servicii de management financiar, consultanţă fiscală şi contabilitate.
Astfel, dacă pe de-o parte TVA-ul reprezintă un impozit indirect suportat de către consumatorul final al bunului/ serviciului, pe de altă parte această taxă "este un impozit încasat de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare", aşa cum a explicat Roxana Ene, expert contabil și managing partner la Accountable.
Totodată, în contextul în care aproximativ un sfert din veniturile bugetare provin din colectarea TVA, încasările provenite din această taxă reprezintă una dintre principalele surse de venit pentru bugetul statului.
Chiar dacă scăderea cotei standard de TVA va stimula dezvoltarea economică prin creşterea consumului, specialiştii contactaţi de redacţia noastră atenţionează că legislaţia în vigoare nu obligă agenţii economici să reducă efectiv preţurile în urma micşorării cotei TVA.
"Nu există o lege care să impună comercianților să reducă prețurile ca urmare a reducerii cotei TVA, astfel încât reducerea TVA nu se va reflecta în unele situații și în prețul final al bunurilor/serviciilor", ne-a spus Roxana Ene, aspect împărtăşit şi de Radu Georgescu: "Este posibil ca diminuarea TVA-ului să nu genereze şi o scădere similară a preţurilor produselor. Cu siguranţă vor fi companii care îşi vor creşte preţurile unitare de vânzare".
De asemenea, în condiţiile în care TVA-ul reprezintă pentru numeroase societăţi, în special cele din retail, o sursă de finanţare (TVA-ul se plăteşte până în data de 25 a lunii următoare încasării), "scăderea TVA-ului va determina o diminuare a capitalului de lucru, iar unele companii vor fi nevoite să acopere necesarul de finanţare din alte surse", consideră managing partner-ul de la CFO Network.
Ce cotă de TVA se aplică pentru operațiunile aflate în desfășurare
Din punct de vedere juridic, firmele trebuie să acorde o atenţie sporită acelor operaţiuni/ tranzacţii aflate în curs de derulare la finalul anului 2016/ începutul lui 2017, astfel încât să stabilească în mod optim cota de TVA aplicabilă fiecărei operaţiuni în parte.
"Conform Codului fiscal, cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator pentru TVA. Fapul generator intervine, de regulă, la data livrării produselor sau prestării serviciilor", a explicat Roxana Ene de la Accountable, societate ce oferă servicii de contabilitate, administrare personal, salarizare şi reprezentare la Registrul Comerţului. Totodată, sursa citată a punctat şi excepţiile de la această regulă, după cum urmează:
- bunurile livrate în baza unui contract de consignație când se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienților săi;
- bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformității când se consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar;
- stocurile la dispoziția clientului când se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producție;
- livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile când data livrării din punct de vedere al TVA este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar, cu excepția contractelor cu plată în rate, pentru care predarea bunului se face la final;
- prestările de servicii care determină decontări sau plăți succesive, cum sunt serviciile de construcții-montaj, consultanță, cercetare, expertiză și alte servicii similare care sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe bază cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcție de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari;
- livrările de bunuri şi prestările de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la punctul precedent, cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică şi altele asemenea pentru care se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, fără ca perioada de decontare să depaşească un an;
- operaţiunile de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumita perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil pentru care serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.
În acelaşi timp, atunci când factura se emite înainte de livrarea de bunuri/ prestarea de servicii, sau atunci când se emite o factură de avans, cota aplicabilă este cea de la data emiterii facturii. Totuşi, în cazul în care cota de TVA se modifică și la data faptului generator este o nouă cotă de TVA, facturile de avans sau facturile emise anterior trebuie stornate cu cota veche de TVA si refacturate cu noua cotă de TVA.
Exemple practice
Pentru a înţelege mai bine prevederile amintite anterior, cei doi specialişti au oferit şi câteva exemple concrete. Astfel, potrivit Roxanei Ene, pentru facturarea, de exemplu, a utilităţilor ori chiriilor, se va proceda în felul următor:
- facturile pentru utilități care se facturează în decembrie 2016 în avans pentru ianuarie 2017 cu cota de 20% și au ca dată scadentă o dată din 2016 nu vor fi regularizate în 2017 cu noua cotă de TVA;
-
facturile de chirii emise în 2016 în avans pentru 2017 vor fi emise cu TVA 20% și, în funcție de prevederile contractuale cu privire la data plății, vor putea exista următoarele trei situații:
- dacă data prevăzută în contract pentru plata chiriei este în anul 2016, factura rămâne cu TVA 20%, chiar dacă este aferentă anului 2017;
- dacă data prevăzută în contract pentru plata chiriei este în anul 2017, atunci la începutul anului 2017 aceste facturi trebuie stornate și refacturate cu TVA 19%;
- dacă data plății este exprimată în ”număr de zile de la data emiterii facturii”, atunci trebuie calculată data exactă a scadenței și dacă aceasta este în 2016, factura va rămâne cu 20%; dacă este o dată din anul 2017, acesta se va storna și refactura cu 19%.
De reţinut! Ca regulă generală, toate facturile emise în 2016 sunt cu TVA 20%. Totuși, în funcție de situație, unele facturi emise în 2016 vor putea fi stornate și refăcute, în 2017, cu TVA de 19%, aşa cum am arătat în exemplele de mai sus.
De cealaltă parte, Radu Georgescu propune următoarele cazuri particulare pentru a înțelege ce obligații apar odată cu trecerea de la actuala cotă de TVA la cea de 19%:
1. Achiziţia intracomunitară a unui echipament în sumă de 80.000 euro
- În data de 20 decembrie 2016 se plăteşte avans 50.000 euro, la un curs de 4,5 lei. TVA-ul aferent este 50.000 x 4,5 x 20% = 45.000 de lei.
- În data de 15 ianuarie 2017 se facturează diferenţa de 30.000 euro, la un curs de 4,6 lei. TVA-ul aferent este 30.000 x 4,6 x 19% = 26.220 de lei.
2. Vânzarea în ţară a unui echipament în sumă de 80.000 euro
- În data de 20 decembrie 2016 se încasează avans 50.000 euro. la un curs de 4,5 lei. TVA-ul aferent este 50.000 x 4,5 x 20% = 45.000 de lei.
- În data de 15 ianuarie 2017 se facturează diferenţa de 30.000 euro. Se stornează avansul încasat şi TVA-ul aferent.
- Noua baza de impozitare va fi: 50.000 x 4,5 + 30.000 x 4,6 = 363.000 de lei. TVA-ul aferent va fi 363.000 x 19% = 68.970 de lei.
3. Recepţie lucrări
- O firmă de construcţii întocmeşte deviz pentru lucrările din decembrie, în sumă de 50.000 euro. Clientul acceptă devizul în ianuarie. Astfel, firma de construcţii va emite factura cu TVA de 19%.
4. Abonamente
- O firmă de soft vinde în luna decembrie 2016 un abonament pe un an. Factura va trebui întocmită cu TVA de 20%.
În altă ordine de idei, pentru a se conforma din punct de vedere operaţional noilor prevederi aplicabile din 2017, comercianţii trebuie să demareze acțiunile necesare pentru actualizarea programelor informatice, a programelor de contabilitate și a softurilor caselor de marcat fiscale.
În plus, vor trebui actualizate corespunzător preţurile de afişare, fie ele din magazine, contracte ori materiale promoţionale, precum şi informaţiile de pe site-urile proprii. Totodată, conform specialistului de la CFO Network, companiile care ţin evidenţa mărfurilor prin metoda global valorică vor fi nevoite să facă inventarul mărfurilor.
Riscurile în caz de neconformare
Un alt aspect important de care trebuie să ţină cont agenţii economici este legat de riscurile la care aceştia se vor expune în situaţia în care nu vor fi în legalitate la 1 ianuarie 2017.
Astfel, potrivit lui Radu Georgescu, în cazul în care cota de TVA va fi calculată şi declarată în mod eronat, agenţii economici vor risca sancţiuni din partea autorităţilor. Spre exemplu, emiterea de bonuri fiscale care nu conţin cota corectă de TVA reprezintă contravenţie şi poate fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei (art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014).
Nu în ultimul rând, Roxana Ene a identificat alte riscuri la care se vor expune comercianţii ce nu nu se vor conforma noilor prevederi la început de 2017. Concret, este vorba despre:
- riscul apariţiei unor litigii cu partenerii de afaceri, atât timp cât facturile sunt emise incorect;
- posibilitatea de nedeductibilitate fiscală în cazul neconformării cu legislaţia modificată şi dispoziţiile tranzitorii;
- riscul pierderii de clienți în cazul în care listele de preţuri nu vor fi actualizate în timp util.
Atenție! Firmele trebuiau să implementeze și din punct de vedere birocratic schimbarea cotei de TVA. Astfel, până la finalul anului 2016, ele ar fi trebuit să își pregătească atât casele de marcat, cât și programele informatice pentru a emite bonuri fiscale/ facturi fiscale cu noua cotă de TVA.
"Astfel, firmele care au case de marcat trebuie să solicite ajutorul companiei care se ocupă de service-ul aparatelor, în timp ce companiile care au soft-uri de contabilitate care îşi fac update de pe site-urile firmelor dezvoltatoare trebuie să descarce versiunea care va conţine cota de TVA de 19%", atenţionează Radu Georgescu de la CFO Network,
De asemenea, agenții economici trebuie să își actualizeze documentele de natură comercială, cum ar fi liste de prețuri, în măsura în care acestea sunt exprimate cu TVA, materiale promoționale (dacă acestea contin informații cu privire la prețuri cu TVA), contracte comerciale în cazurile în care aplicabilitatea cotei TVA este neclară etc.