Sistemul fiscal din România a cunoscut modificări semnificative în 2016, atunci când au intrat în vigoare noile coduri fiscale. Totuşi, anumite prevederi din cele două acte normative se aplică din acest an, aşa cum se întâmplă şi cu unele dispoziţii din Codul fiscal referitoare la CASS.
Concret, din acest an, baza de calcul a CASS a fost plafonată, în premieră, la cinci salarii medii brute. Un aspect important de precizat este acela că plafonarea bazei de calcul s-a făcut doar pentru contribuţia individuală a angajatului (cota: 5,5%), nu şi pentru cea datorată de angajator (cota: 5,2%).
Totuși, Executivul condus de Sorin Grindeanu a decis să elimine această măsură, însă abia începând cu veniturile din salarii aferente lunii februarie 2017, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2017. Asta înseamnă că plafonarea a fost valabilă exclusiv pentru luna ianuarie 2017, iar de azi a dispărut. Prin urmare, începând cu veniturile din salarii aferente lunii februarie, salariaţii vor datora CASS pentru tot venitul realizat.
În ceea ce priveşte câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta a fost fixat, din 2016, la 2.681 de lei, iar pentru 2017 încă n-a fost stabilit.
Cum se calculează CASS în funcţie de veniturile obţinute
Gabriel Biriş, partener la casa de avocatură Biriş-Goran, consideră că avem parte de o pseudo-plafonare a contribuţiei individuale: "Pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, baza de calcul se va calcula pentru fiecare loc de muncă în parte, iar pentru alte venituri (venituri din activităţi independente, chirii, venituri din investiţii) baza de calcul se va calcula separat faţă de veniturile din salarii şi asimilate salariilor", ne-a explicat avocatul.
Pentru a înţelege mai bine acest principiu, fostul secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a oferit şi un exemplu concret. Astfel, să luăm cazul unei persoane care are un loc de muncă de bază din care obţine echivelentul a şase salarii medii pe economie. În acelaşi timp, aceasta obţine echivalentul a patru salarii medii brute lunare dintr-un al doilea loc de muncă, dar desfăşoară şi activităţi independente, din care obţine venituri în cuantum de trei salarii medii brute. Suplimentar, persoana aleasă în exemplul nostru obţine şi venituri din chirii (la nivelul a patru salarii medii brute), dar şi din investiţii (dobânzi, dividende), la acelaşi cuantum - patru salarii medii pe economie.
"Desigur, situaţia de mai sus este una destul de greu de întâlnit în practică, dar am ales-o pentru a înţelege mai bine situaţia", a precizat Gabriel Biriş, cel care a arătat că, în cazul primului loc de muncă de mai sus, baza de calcul pentru contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate va fi plafonată la cinci salarii medii, deci cota de 5,5% (contribuția individuală) se va aplica la această valoare, nu la cea de șase salarii medii (valoarea totală a salariului), cum s-ar fi întâmplat până acum.
În acelaşi timp, plafonarea nu intervine la cel de-al doilea loc de muncă al persoanei alese în exemplul nostru, baza de calcul pentru contribuţia individuală urmând să fie de patru salarii medii pe economie.
Pentru celelalte venituri însă, baza de calcul a CASS este determinată prin însumarea diverselor categorii, astfel: 3 + 4 + 4 salarii medii = 11 salarii medii brute, de unde rezultă că intervine plafonarea la cinci astfel de salarii medii pe economie.
Prin urmare, reiese că persoana din exemplul nostru plătește contribuţia la 14 salarii medii brute (5 + 4 + 5), şi nu la cinci salarii medii, rezultând suma totală de plată de 2.064 de lei (5,5% x 14 x 2.681), cu menţiunea că, în 2017, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat va avea cel mai probabil o altă valoare, în locul celei actuale de 2.681 de lei.
"În plus, la contribuţia individuală de mai sus se va adăuga şi contribuţia angajatorului", a punctat partenerul de la Biriş-Goran.
După cum am precizat deja, exemplul de mai sus este unul greu de întâlnit efectiv în practică, în condiţiile în care, de cele mai multe ori, persoanele fizice fie câştigă un singur salariu, de la un singur angajator, fie obţin venituri din activităţi independente.
Gabriel Biriş a identificat şi principalul avantaj al prevederii aplicabile de la 1 ianuarie 2017: "Marele câştig este plafonarea bazei de calcul a CASS individuale pe fiecare categorie principală de venituri şi este un pas înainte, chiar dacă plafonarea nu este efectivă la cinci salarii medii brute", a spus acesta.
Părerea specialistului: Sarcina fiscală ar trebui aşezată în funcţie de cât, nu cum se câştigă
Fostul secretar de stat în MFP consideră că plafonarea CASS la cinci salarii medii pe economie ar fi trebuit să fie inclusă într-un set de măsuri care să asigure în mod echitabil contribuţiile sociale.
Astfel, Gabriel Biriş semnalează faptul că sistemul fiscal din România încă aşază sarcina fiscală în funcţie de cum câştigăm, şi nu cât: "Ar trebui ca plafonul să fie calculat în funcţie de suma veniturilor care intră în baza de calcul a CASS, indiferent de tipul sau de numărul de surse de venit", a subliniat specialistul contactat de redacţia noastră.
Totodată, avocatul a amintit şi de faptul că un cetăţean beneficiază, de fapt, o singură dată de asigurare de sănătate, chiar dacă este obligat la plata CASS pentru toate veniturile obţinute. În schimb, dacă s-ar stabili prin lege ca o persoană să datoreze CASS doar o dată, pentru o singură sursă de venit, ar apărea întrebarea: pe care să o aleagă?
"Tentaţia ar fi să o alegem pe cea mai mică, pentru ca să plătim cât mai puţin, serviciul decontat de CNAS (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - n. red.) fiind acelaşi indiferent de cât plătim", este de părere specialistul.
Din aceste considerente, cofondatorul şi partenerul casei de avocatură Biriş-Goran consideră că, pentru a nu mai exista astfel de dileme, "ar trebui să vorbim de mărimea venitului, în limita plafonului, şi nu de tipul sursei de venit sau de numărul acestora".