Auditarea situațiilor financiare: Ce conține raportul de audit?

Ca regulă, situaţiile financiare anuale ale entităţilor mijlocii şi mari, precum şi ale societăţilor/companiilor naţionale, societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat şi regiilor autonome sunt auditate de unul sau mai mulţi auditori statutari sau firme de audit.

Totodată, sunt supuse auditului și entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele criterii:

• totalul activelor: 16.000.000 de lei;
• cifra de afaceri netă: 32.000.000 de lei;
• numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

Pentru entitățile enumerate anterior, obligația de auditare se aplică atunci când acestea depăşesc limitele respective în două exerciţii financiare consecutive. De asemenea, acestea sunt scutite de la obligaţia de auditare a situaţiilor financiare anuale dacă limitele a două dintre cele trei criterii menţionate nu sunt depăşite în două exerciţii financiare consecutive.

În ceea ce privește raportul de audit, acesta conține, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1.802/2014, următoarele: 

• o introducere care identifică cel puţin situaţiile financiare care fac obiectul auditului statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;
• o descriere a domeniului de aplicare al auditului statutar, care identifică cel puţin standardele de audit conform cărora a fost efectuat auditul statutar;
• o opinie de audit care este fără rezerve, cu rezerve sau contrară şi care prezintă clar punctul de vedere al auditorului statutar cu privire la următoarele:
  • dacă situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă, în conformitate cu cadrul relevant de raportare financiară;
  • după caz, dacă situaţiile financiare anuale sunt conforme cerinţelor legale aplicabile.
• o menţiune privind aspectele asupra cărora auditorul statutar atrage atenţia prin evidenţiere, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve.

Raportul de audit trebuie semnat și datat de către auditorul statutar. În cazul în care auditul statutar este efectuat de o firmă de audit, raportul de audit poartă semnătura cel puţin a auditorului statutar care a efectuat auditul în numele firmei de audit.

Practic, raportul de audit trebuie să respecte toate cerințele prezentate anterior. Atunci când situaţiile financiare anuale ale societăţii-mamă sunt prezentate în vederea aprobării odată cu situaţiile financiare anuale consolidate, iar societatea-mamă are obligaţia de auditare, cele două rapoarte de audit pot fi prezentate sub forma unui singur raport.

Notă: Situațiile financiare anuale pentru 2016 trebuie depuse, ca regulă, până pe 30 mai 2017, unele entități având posibilitatea de a întocmi o variantă prescurtată a acestora. Detalii suplimentare puteți citi aici, aici și aici.