Diferenta e simpla. Nu va place un mesaj? Raportati-l. Noi, si adminii si moderatorii, functionam simplu.
XDIANAX
Dupa mine fiti sigur ca nu voi raporta niciodata un mesaj. Imi place il citesc, nu - nu ma obliga nimeni, nu vad unde e problema?
Fiecare e liber sa gandeasca in felul lui, are propria opinie. Cine sunt eu sa il blamez sau sa determin stergerea lui? Nu mai suntem demult la varsta gradinitei - sa ne param intre noi. Am inteles dintotdeauna ce inseamna dreptul la opinie, si-l respect, pentru ca asa trebuie sa fie intr-o societate democratica, iar daca tot e democratie nu considerati ca asa ar trebui sa fie si pe acest forum? Asa cum eu nu bag pumnul in gura nimanui, asa nu vreau sa imi bage mie cineva pumnul in gura, si nu sunt singura de aici care pretinde acest tratament. Atat. Nu cred ca cer ceva care nu ar trebui sa am.
Daca am o parere contrara cu a cuiva o expun, dar nu ma rafuiesc cu el, nici nu determin stergerea mesajului acestuia, la final fiecare isi pastreaza propria opinie, daca eu consider ca are dreptate imi schimb opinia, daca acesta doreste sa si-o schimbe pe a lui pentru ca o imbratiseaza pe a mea - e liber s-o faca la fel cum e liber sa nu si-o schimbe.
Nu stiu de ce asta trebuie sa fie o problema?
Sau daca eu imbratisez opinia cuiva si solidarizez cu acesta de ce nu pot s-o spun public?Nu trebuie sa afle nimeni ca sa nu solidarizeze cu noi? Pentru asta mi se sterg inclusiv mesajele de acest gen?
De ce doar noi putem fi cei care sunt trasi de urechi - cenzurati in permanenta, si nu si "ceilalti" ?Toti de la primul la ultimul - egalitatea in drepturi, egaltatea de arme...ce a-ti facut cu ea? Haideti, noi care promovam dreptul - tocmai noi uitam principiile fundamentale? Se poate?
Alin Popescu a scris:
Cand se raporteaza mesaje, intervenim. Altfel, e aproape imposibil sa citeasca si sa analizeze in context cineva o discutie de 2.500 de mesaje.
XDIANAX
Sunt convinsa.Dar se pare ca numai pe mine ma vedeti.
Si mie, daca mi se pune pata pe un angajat, am sesizat ca numai lui ii vad toate greselile care le are, sau poate nu le are - pentru ca oare eu mai pot fi obiectiva din moment ce mi s-a pus pata pe el?.
Alin Popescu a scris:
Nu am nimic cu dvs., asa cum de altfel nu am nimic cu nimeni. Singurul lucru pe care mi-l doresc este sa am mai putine solicitari de la Politie pentru IP-uri ale unor oameni care spun lucruri in acest forum,
XDIANAX
Pe mine nu ma deranjeaza absolut deloc sa imi dati datele Politiei, n-am nimic de ascuns, imi asum intreaga responsabilitate a tot ceea ce afirm.
Puneti-ne sa semnam ca suntem de acord sa ne divulgati datele, care-i de acord lasati-l sa scrie ce are de spus, care nu-i de acord stergeti mesajul , sau creati un topic unde sa aiba acces doar cei care isi asuma acest risc, si gata asa toata lumea e multumita.
Vorbesc ..... imi asum riscul sa dau cu subsemnatul.
Alin Popescu a scris:
mai putine scandaluri prin care doi sau trei oameni sa devieze o discutie intreaga (aici, doar in subiectul cu admiterea in avocatura, discuta peste 500 de oameni) catre sensul pe care si-l doresc ei, etc.
Eu inteleg stresul prin care au trecut multi dintre dvs. Am fost si eu acolo. Am trecut si eu prin aceleasi probleme, dar ... povestea mea e mai simpla de atat.
XDIANAX
Inseamna ca stam foarte rau daca si dupa atatia ani lucrurile sunt la fel, sau parca s-au inrautatit pe an ce trece mai tare.
Atunci stau si ma intreb ce este de facut? Cat suntem dispusi sa mai toleram asta? Nu stiu dvs cata rabdare a-ti avut sau mai aveti, in schimb va asigur ca eu n-am deloc.
Alin Popescu a scris:
Am terminat facultatea si am picat un an atat admiterea in baroul de origine cat si admiterea la INM. Am fost atat de oripilat ca mi se intamplase lucrul ala incat am ajuns sa consider ca toata lumea ma nedreptateste. Apoi, cand dadusem de fundul sacului si mi s-a oferit "prilejul" sa devin jurist la fabrica de cauciuc, m-am gandit mai bine. Ce dracu vreau eu de la viata mea? Cat sunt dispus sa astept de la altii sa-mi dea? Si am constatat ca pana atunci nu facusem nimic in afara de a ma plange de cat de multe rele mi se intampla mie.
Era 2000, anul cand, in disperare de cauza, am facut un curs de calculatoare. NU vreti sa stiti pe ce computere lucram. Apoi am reusit sa am si eu computer acasa. Mergea ca dracu, era second hand, dar era cea mai frumoasa jucarie pe care o primisem vreodata. M-am jucat la el pana m-am prins care e ideea cu internetul. Si asa a aparut Avocatnet.ro, in 2001. Era cea mai mare realizare pe care o aveam pana atunci. Si m-a motivat. M-a indemnat sa trag tare si sa merg mai departe. Am dat la Baroul Bucuresti si am intrat. Am gasit un om care mi-a semnat contractul de indrumator. Si nu mi-a cerut bani (ca am vazut multi plangandu-se ca niciun avocat nu cere bani). Am invatat avocatura singur si mi-am facut o cariera pornind de la ideea pe care tocmai o invatasem la inceputul anului 2001. "Nu te mai plangi niciodata de nimic".
Apoi, in decursul anilor cand am fost avocat, am dat la randul meu indrumari fara sa cer bani. Pe multi i-am ajutat sa inteleaga dreptul si sa-si porneasca o cariera pe drumul asta. Am ajutat oamenii din jur pentru ca mi-am dorit sa dau ceva inapoi din toate lucrurile bune care mi s-au intamplat mie.
XDIANAX
Fiecare dintre noi are o poveste.....mai mult sau mai putin asemanatoare.
Am terminat facultatea in anul 1996 , dupa ce inainte sa merg la facultate testasem bine piata muncii ceva anisori ( chiar incepand din timpul raposatului).
In anul II un eveniment nefericit a luat-o dintre noi pe mama, am ramas cu un frate mai mic cu aproape 6 ani in grija - frate care nu terminase inca studiile liceale.
Am muncit pe branci in facultate sa pot intretine toata casa. N-a fost simplu. Am avut multe momente cand eram convinsa ca nu o voi termina. Nu m-am plans pentru ca nici n-aveam cui. Am terminat facultatea si nu mi-am dat licenta - nu mai aveam nici putere si nici bani, si oricum stiam ca era inutila in acel context deoarece nu aveam pic de ajutor sa merg mai departe - spre avocatura sau altceva. Nu-mi puteam permite sa nu lucrez nici macar o zi, pentru ca nu exista nimeni care sa ma intretina macar o zi, basca pana as fi castigat eu primul leut din noua profesie. Si mai departe am muncit...si au trecut anii. Nu imi mai doream sa intru in avocatura pentru ca incepusem sa vad, sa aud, sa simt pe propria piele jungla din acest domeniu.
Intre timp am muncit in diverse domenii, mi-am facut cu manutele mele o casa, o masina, o activitate privata, etc. Am ajuns ziua cand toate acestea nu-mi mai aduceau nici o multumire. Intre timp am ajuns sa dau si piept cu justitia si sa vad cat este de.....si cu avocatii....care.....Din bun-simt ( cu toate ca intr-un mesaj anterior m-ati acuzat ca imi lipseste...dar asta nu mai are importanta - consideram ca a trecut ) ......adaug aceste puncte cu privire la justitie si cu privire la avocati aici si acum , lasand pe fiecare sa adauge in sinea lui ce crede de cuviinta.
Probabil venise vremea sa ma intorc si sa continui drumul ales cu multi ani in urma. Asa ca am pus la mezat toate fortele mele, toata disponibilitatea posibila, toate sperantele....si m-am apucat de invatat pe branci pentru admitere 2008. Am fost o rasfatata a soartei, pentru ca alaturi in aceasta lupta mi s-au alaturat
imediat cand au auzit de hotararea pe care o luasem, profesori mari pe care ii avusem in facultate.
Si rezultatul tuturor eforturilor noastre a fost in final zero. Am fost dezamagiti si tristi....si n-am inteles nici unul de ce...N-am fost om doua luni. N-am sa uit niciodata Craciunul 2008.
Mi-am reluat activitatea dar numai ca sa pot spune ca am reluat-o.....
M-am prezentat din nou sa depun dosarul in baroul de origine la acest examen.
''Cineva'' vazandu-ma din nou acolo, m-a intrebat daca chiar nu-mi dau seama ce-mi fac nici anul asta, chiar n-am aflat nici pana la momentul respectiv de ce rezultatul meu a fost cel care fusese anul trecut? Discutia a fost edificatoare pentru mine. M-am intors acasa si am cautat imediat pe internet barourile unde nu se inchisesera inscrierile. A doua zi am plecat cu dosarul in brate, simtindu-ma mai rau decat un exilat, si m-am inscris in alt barou.
Am luat examenul, dar peste ce mi s-a intamplat anul trecut, cat si peste faptul ca a trebuit sa plec din orasul meu nu voi putea trece niciodata.
Alin Popescu a scris:
Nu ma consider special si nici nu cer nimic in schimbul lucruirlor pe care le cred sau fac. Singurul lucru pe care l-am castigat a fost ideea ca lumea nu mai e gri, e plina de culori. Si ca nu depinde decat de mine sa-mi desenez mediul inconjurator.
V-am spus toate aceste lucruri ca sa vedeti ca in viata e bine sa te uiti si in oglinda de multe ori. Stiu ca e complicat sa acceptam asta, dar multe dintre piedicile care ni se pun se datoreaza credintelor si comportamentului nostru. Am vazut oameni setati sa nu-si depaseasca conditia, tot asa cum am vazut oameni care intra pe usa si iti transmit un sentiment incredibil de bun. Totul e in creier si in atitudine.
Data viitoare cand ma acuzati ca va alerg prin forum fara sens, ganditi-va mai bine daca nu cumva am vreun motiv intemeiat pentru care fac asta. Nu e bai daca nu gasiti motivul, dar macar incercati sa intelegeti ca si altii pot sa creada ca au dreptate in actiunile lor. Si ca adevarul nu e niciodata unul singur. Din pacate petnru fiecare dintre noi.
XDIANAX
OK.
Sa creada fiecare ce vrea despre adevar, despre dreptate, despre ce-o vrea, oricum fiecare interpreteaza totul prin prisma lui, prin cat de mult sau putin stie despre un lucru sau persoana - cine sau ce garanteaza - ca ceea ce vede sau intelege acesta, e mai bine sau mai rau , decat ce vad eu sau inteleg eu, sau altcineva......(dar ) deci sa ma lase pe mine in pace cu ideeile si credintele mele.
Adevarul n-o fi singur - adevarat, dar sa mai facem cu schimbul, ca devine obositor adevarul numai a unuia care-o tine mortis pe a lui, mai facem prin rotatie, sa-i mai lase si pe altii ca i-o ajunge. Numai simplu fapt ca nu vrea sa accepte niciodata ca si varianta celuilalt poate fi un adevar denota clar deja ca nu are dreptate, si ca nici adevarul lui nu-i adevarat si asta nu-i drept.
Aruncam o moneda....cade tot timpu cap.....niciodata pajura.....atunci moneda e falsa, e masluita.
Alin Popescu a scris:
Eu le urez bafta tuturor celor care au depus contestatii. Le doresc sa treaca de acest baraj. Dar, daca n-o sa fie asa, as vrea sa le spun un singur lucru: lasati dracului smiorcaiala si mergeti inainte. Ca n-o sa vina nimeni sa va impinga de la spate niciodata. Nu sunteti buricul pamantului si nici n-o sa fiti. Niciunul dintre noi nu suntem. Suntem oameni care au o singura sansa: sa dea tot ce pot. Iar smiorcaiala n-o sa va aduca decat greutati.
XDIANAX
Nu se "'smiorcaie "nimeni, sunt pe aceeasi banca si isi impartasesc aceleasi dureri, ganduri, frustrari, etc
b]Alin Popescu a scris:
Scuze pentru ton, sper ca se intelege ideea, nu vreau sa jignesc pe nimeni. Am considerat totusi ca e bine sa va spun ce mi se pare mie ca ar trebui sa inteleaga multi oameni in ziua de azi. Nu detin adevarul absolut. Spun doar ca asta e tehnica prin care am reusit eu sa ma adun si sa merg prin viata.
O seara placuta.
Ce parere aveti despre masacrarea tinerilor aspiranti la profesia de avocat anul acesta? E de bine? E de rau?
Buna dimi..in legatura cu contestatia am si eu o intrebare...daca vreau sa fac la 2 sau 3 materii pot sa le fac pe o foaie, adica sa bifez materiile respective pe aceiasi contesatatie sau trebuie sa trimit contestatii diferite pentru fiecare materie in parte...va rog e urgent...multumesc
Felicitari !!! =D>=D>
A fost greu, obositor... multi dintre noi ne asteptam la alte note. Am muncit, ne-am straduit, am renuntat la multe... Si pentru ce?! Eu am fost respins apentru cateva sutimi si asta in masura in care mi-au fost furate cel putin 5 puncte in total! Stiu ce am scris si mai ales cu baremul in fata am certitudinea ferma si convinsa ca stiu ce zic.
Si nu, nu e suficient sa te pregatesti! Cel putin, nu in provincie... cu putini candidati... unde te executa pe loc daca nu esti de-al lor.
Bafta in continuare norocosilor care au luat!=D>=D>