Activitate path

Va multumesc pentru raspunsuri. Tututor. Cred ca sfatul cel mai bun pe care l-am primit este de a rezolva lucrurile pana la capat si cu atentie pentru ca maine s-ar putea rasturna intreaga situatie. Nu-mi sunt inca toate clare, dar un lucru este cert: ma voi adresa direct unui avocat pentru a stabili impreuna calea cea mai potrivita. Mi-ar prinde bine sa stiu cat costa un asemenea divort, dar probabil ca vorbim aici de sume diferite. Si am mai inteles ceva - sper sa nu lezez pe nimeni- am inteles ca fiecare este bun pe particica lui, deci daca vreau un divort prin care sa ma asigur ca bunurile mele raman ale mele trebuie sa ma adresez unui avocat care asta stie sa faca cel mai bine.

cora2006 a scris:

4.

In aceasta situatie, va recomand incheierea unei tranzactii la notar sau la instanta pentru lamurirea definitiva a acestui aspect. Acum va intelegeti dar, cine stie ce se va intampla peste cativa ani... oamenii se mai schimba si, fiind bun dobandit in timpul casatoriei, se prezuma a fi dobandit cu contributia ambilor soti astfel ca, pana nu faceti partajul printr-o tranzactie, daca partile se inteleg acum, nu veti putea niciodata sa va bucurati de dreptul de proprietate deplina al acestor bunuri: nu le veti putea inchiria, vinde etc. pana nu se va efectua partajul. In timp, sentimentele dintre fostii soti se pot deteriora atat de mult incat sa va judecati in cadrul procesului de partaj "la sange"...si, nu cred ca va doriti asa ceva...

Da, este adevarat ca orice se poate intampla in timp. Din pacate, oricat de mult ne-a stradui, incarcatura unei asemenea experiente poate schimba multe in oameni. Multumesc de sfat. Citind raspunsul dvs m-am gandit la altceva. Un asemenea act notarial, semnat inainte de sentinta de divort este valabil? Faptul ca ap in care locuim este pe numele nostru, nu doar al meu, ne apasa... si vrem sa schimbam acest lucru. Poate ca suntem prea deschisi sau prea independenti sau atipici, nu stiu. Poate chiar inconstienti. Dar vrem sa ne asiguram ca EVENTUALELE noastre greseli viitoare nu vor afecta copilul. Ceea ce avem in comun si va fi mereu atat al meu, cat si al lui este copilul. Pentru el vom face totul, indiferent de situatii. Eu nu stiu ce drum va alege de ACUM inainte si nici eu, dar nici el, nu vrem sa riscam sa trebuiasca vreodata sa se imparta acest apartament, care este pt copil intru totul, nu al meu+ al lui, injumatatit. L-am cumparat vanzand apartamentul pe care mi l-au cumparat inainte de casatorie. Asadar, revenind. Putem face un act la notar, prin care el sa renunte la apartament? N-a vrut de la bun inceput sa-l adaug in acte, dar ne-au spus toti la acea vreme ca fie ca il trec fie ca nu, este un bun dobandit in timpul casniciei, deci bun comun. Si l-am trecut pt ca ne era mai simplu sa ne impartim sarcinile, drumurile; nu trebuia sa fiu mereu eu cea care alearga sa rezolve toate situatiile administrative, legale etc. Dar o sa alergam acum, deci am capatat doar o amanare..:)


Contractul si actele masinii nu le puteti schimba din acest motiv. Acestea vor ramane astfel cum au fost incheiate la acea data. ;)

Asta inseamna ca daca masina este pe numele lui de la bun inceput, asa ramane? Adica a lui. In fine, asta nu este de prea mare importanta.

Multumesc mult pt raspunsuri, Cora!

justicemn a scris:

va mai potriviti si casatoria nu mai poate continua, fara a invoca nu stiu ce aberatii.
Ancheta se impune pentru ca instanta sa dispuna incredintarea minorului parintelui care are conditii mai bune de crestere si educare.

Multumesc mult!
Pfffffff...Incep incet-incet sa le adun pe toate. Detaliile care inca imi scapau. Si intrevad un obstacol. Chiar ar putea fi un obstacol? Sunt somera de cateva luni, dar probabil ca si procesul va dura ceva luni bune (Cam cate?) Daca eu raman cu casa, iar el lasa de buna voie copilul in grija mea, iar eu il las sa-l vada oricand, anchetatorul social poate hotara peste decizia noastra comuna? Intreb pt ca n-am cum sa stiu acum, daca pana la momentul "x", eu ma voi reangaja.

Buna seara,

Caut de mai bine de o ora informatii despre divort. Intr-o oarecare masura m-am lamurit, dar pt ca acest domeniu imi este strain, ii intreb pe cei cunoscatori.
Asadar, situatia mea se vrea a fi simpla si decenta si sper sa ramana, in ciuda rigiditatii legilor. Nu pot sa inteleg de ce este atata bataie de cap cu un divort, chiar si atunci cand doi oameni vor sa divorteze intr-un mod decent. Situatia mea este urmatoarea: suntem casatoriti de mai bine de cinci ani, avem un copil minor, dar vrem sa divortam. Motivul: incompatibilitate. Cum pot sa conving eu pe cineva de acest lucru daca nu vreau mizerii si scandaluri? Am citit ca trebuie sa aduci probe, martori, am citit de anchete sociale. Chiar e nevoie de toate astea? Nu este oare clar ca daca doi oameni nu mai vor sa fie impreuna nu e in avantajul nimciunuia sa ramana impreuna? Am hotarat de comun acord sa punem punct. Pretentia mea este de a ramane cu numele lui, iar a lui de a-si vedea copilul oricand. Amandoi suntem de acord cu asta. De partaj nu se punem problema pt ca desi ap. in care locuim este cumparat in timpul casatoriei, masina la fel, au fost cumparate din banii mei. El nu are pretentii la ele. Ce avem de facut pentru a incheia acest mariaj? De la A la Z. Locuim in sectorul 3. cat de greu este sa ai parte de un divort rapid si simplu cand este un copil implicat? Cat dureaza? Si problema cea mai delicata : putem sa ne prezentam fara un avocat pt ca nu avem bani de unul? Si ar mai fi cateva intrebari: dupa divort ce acte trebuie sa schimb? Buletin, permis de conducere, contractul de casa, actele masinii, toate astea trebuie schimbate?