Buna ziua, ma numesc Camelia, am 40 de ani si acum 5 ani am cunoscut un om deosebit, ziceam eu, dupa aproape un an ne-am casatorit. Sotul meu a mai fost casatorit de 2 ori, prima casatorie la 20 de ani din care au rezultat 2 copii, o fata care la 6 luni au trimis-o bunicilor din partea mamei sa o creasca si un baiat care la 8 luni a fost trimis bunicilor din partea tatalui spre crestere, in municipiul Roman. Dupa 4 ani au divortat, fata a revenit mamei, baiatul tatalui. Pe fata nu a mai vazut-o, mama nepermitand asta. Baiatul a stat la bunici pana la 6 ani cand tatal s-a insurat cu o femeie ce avea 2 copii si l-a luat la el, dandu-l la scoala. Dupa 10 ani de casatorie a divortat si de aceasta spunand ca este alcoolica. Cand ne-am cunoscut baiatul avea 16 ani si amandoi locuiau intr-un apartament inchiriat. M-am mutat cu ei, desi nu mai dorea copii sotul meu a fost de acord sa facem unul. La 6 luni dupa ce ne-am cunoscut am hotarat sa ne mutam toti 3 cu mama mea in apartamentul ei, din care am si eu1/4 in urma succesiunii ( eu mai am 3 frati si pt a dobandi acest apartament pe numele meu trebuia sa ii mai dau fratelui cel mic 10 000 euro, prin intelegere cu mama) La un an de la casatorie a aparut fetita noastra. In urma unor discutii mai aprinse am convenit ca baiatul lui care implinise 18 ani sa se mute la bunici, apoi el a parasit tara plecand in Spania la sora lui. De atunci au aparut discutii intre noi si reprosuri ca mama nu ne trece casa pe numele nostru (mama s-a gandit ca cel mai bine lasa casa fetitei noastre). De doi ani am simtit ca relatia noastra s-a racit si am tot insistat sa rezolvam problema, l-am acuzat ca are pe cineva dar nu a spus si nu a facut nimic. Cam in aceeasi perioada sora cumnatei mele s-a mutat la el la serviciu (fratele lui este casatorit cu sora ei). Relatiile dintre noi si ea au devenit mai stranse, ne vizitam, mergeam in excursii, ne faceam confidente (eu cu ea). Fata de ea, despre sora cumnatei este vorba, fiind casatorita si avand un baiat de 13 ani nu am avut niciodata nicio suspiciune. In iarna a murit tatal sotului meu si am mers la Roman, atunci am inceput sa ma intreb ce cauta si ea cu noi, si-a lasat copilul singur acasa si a plecat cu noi. Dar nu puteam sa acuz, doar eram rude... cum sa se cupleze cu ea? Dupa ce ne-am intors au inceput discutiile au inceput reprosurile ca eu nu i-am oferit o stabilitate pt ca nu ne-a trecut mama casa pe numele nostru, ca noi am bagat multi bani in casa... apoi amenintarile ca el nu o mai suporta pe mama si pleaca... Eu i-am spus ca daca vrea sa plece cu chirie ne mutam toti 3, ca nu vreau sa ne despartim. In urma unei discutii mai aprinse intre el si mama mea copilul a ramas cu gura stramba. Au urmat investigatii, internari in spital cu copilul. Aici soc, la EEG au aparut modificari de epilepsie, chiar daca nu a facut nicio criza se poate declansa oricand. Tratament medicamentos, liniste.. astea au fost recomandarile. Cand am inceput sa ii dau tratamentul, ca orice copil nu a dorit sa il ia, alte discutii... sa o las in pace, sa nu o mai indop cu medicamente. Dupa cateva zile a gasit apartament si de 1 mai am fost sa facem curat, persoana dupa noi. Am trimis-o acasa la familia ei, la copil... ea nu, stau sa va ajut. Pe 2 mai la fel.Atunci am surprins o susoteala intre ei si m-am infuriat. S-au hotarat sa imi spuna. Se iubeau de 18 ani, de 2 ani erau impreuna. Atunci au avut o aventura dar i-au despartit parintii ei pt ca nu au fost de acord ca 2 frati sa se casatoreasca cu 2 surori.Ea ar fi vrut sa continuam asa, chiar mi-a propus asta, dar pe el il mustra constiinta. Mi-au spus ca se iubesc mult, ca sa stau fara grija, s-au gandit si la noi, o sa ne lase tot din casa, imi cumpara masina, imi dau bani, copilul ramane la mine dar o vor lua si ei in concedii sau poate ma cuplez cu sotul ei si vom merge cu totii. Socul a fost mare dar le-am spus ca ea nu mai are ce cauta cu copilul meu, nu o va mai vedea niciodata in viata mea. El s-a mutat in apartamentul inchiriat, ea a bagat divort, dar ramane in casa ei cu copilul ei, nu vor sa se mute impreuna, nu vor sa se casatoreasca. Ea ii face menajul dar merge acasa la ea sa doarma. I-am cerut sa renunte la ea si sa ne refacem casatoria dar mi-a spus ca toata viata s-a gandit la copii, acum vrea sa se gandeasca si la el.Timp de 2 ani m-au mintit in fata amandoi, mergeau la hotel, stateau peste program... Fetita mea are 3 ani si jumatate, de cand s-a nascut tatal ei, care o iubeste recunosc, nu s-a ocupat de ea deloc, nu a schimbat-o niciodata, nu i-a dat sa manance, nu a iesit singur cu ea in parc decat o data si atunci a venit cu ea plina de nisip chiar si in ochi. L-am lasat o singura data cu ea acasa 2 ore, seara, avea 2 ani si jumatate, si cand m-am intors el adormise inaintea ei, copilul facuse caca, se plimbase prin toata casa singura si adormise pe piciorul lui. Nu este responsabil sa aiba grija de ea. Acum ma santajeaza ca nu imi i-a masina daca nu i-o dau sa mearga cu el in excursii sau sa o ia un weekend singur. Nu am nevoie de nimic dar nu vreau sa ia fata singur. Pot obtine sa o vada numai in prezenta mea, si concediu cu mine si el? Pot aduce martori ca nu a avut grija niciodata de ea, pe matusa lui, pe sora ei, vecini, ca se urca la volan sub influenta alcoolului. El spune ca femeia asta o sa aiba grija de fata mea,ca o iubeste... dar daca el anul viitor nu o sa mai fie cu ea. Acum locuind aproape de mine am vazut ca programul lui se termina mai repede decat inainte, cu toate astea nu vine sa o vada decat dimineata cand ne duce la gradinita si duminica cand sta cu ea max 2 ore, nu o suna niciodata. Nu sunt impotriva faptului de a o vedea, dar vreau numai in prezenta mea. Pot aduce de la medic ca este bolnava si ca poate face oricand criza de epilepsie. Ce trebuie sa fac? Va rog, sunt disperata nu vreau sa ii dau copilul decat in prezenta mea.