Activitate arianap

pai intotdeauna noi trebuie sa ne rapotam intai la ascendentul nostru ca sa putem veni la mostenirea altora. adica parintele meu trebuie sa fie fiul bunicului, iar eu fiul parintelui ca eu sa pot veni la mostenire. Eu trebuie intai sa fiu descendent de gradul 1 ca sa pot sa mostenesc pe bunic ca daca as fi de gradul 2 as fi indepartata de la mostenire de cei de gradul 1.

intrebarea este ,,Descendentii de gradul I pot veni la mostenire'' nu se specifica mostenirea cui. el poate sa vina la mostenirea mai multor persoane care sunt rude cu el, nu numai la mostenirea parintelui.

bun. si cand mosteneste prin reprezentare?

uite cum vad eu aceasta grila: ei sunt cum bine ai spus descendeti de gradul I raportat la ascendentul lui privilegiat(parinte), dar daca parintele e decedat poate veni prin reprezentare, numai daca acesta a decedat dupa ascendentul ordinar(bunic), daca ascendentul sau privilegiat a decedat inaintea ascendentului ordinar el vine numai in nume propriu pentru ca nu mai poate culege mostenirea prin reprezentare. Raspunsul corect la general este ca poate culege mostenirea atat in nume propriu cat si prin reprezentare, pentru ca avem in vedere toate mostenirile de care ar putea beneficia nu numai mostenirea ascendentului sau privilegiat.

raspuns b

AI DREPTATE SE DA IN CAMERA DE CONSILIU DAR SE PRONUNTA IN SEDINTA PUBLICA.

INTREBAREA 2 E GRESITA SI EA. A SE VEDEA ART.271 C.P.C AL3 SI ART 273 c.P.C SI 720 IND 7 DECI RASPUNS CORECT NUMAI B,C

la intrebarea 3 nu are cum sa fie raspunsul b suspendarea se dispune in temeiul art 155 C.p.c ce treaba are art 339 cu suspendarea?

Instanta de Recurs caseaza hotararea instantei de apel si Trimite cauza spre rejudecare instantei de apel. Instanta de apel in rejudecare pune in vedere reclamantului sa indice paratul sub sanctiunea art.155 c.p.c.

Grila 3 de unde e? Eu nu as fi de acord cu varianta a. Eu sunt de parere ca fiecare nu poate transmite mai mult decat ce are. Ori daca autorul meu era posesor de rea credinta si posesia mea este de rea credinta nu se poate transforma in buna credinta pt a fi indeplinite conditiile uzucapiunii de scurta durata. Numai in varianta in care are loc intervetirea posesiei, respectiv mostenitorul crede ca bunul apartinea autorului lui. In rest e discutabila.