comportamentul lui a ajuns asa progresiv.....a iesit la pensie si incetu cu incetu nefacand nimic a ajuns sa bea din ce in ce mai mult. Au mai fost certuri din cauza geloziei lui, a inceput sa o urmareasca pe mama si sa isi puna prietenii sa o sune, ca sa aiba motiv sa fie gelos. Dupa episodul acesta a fost o perioada in care sa zic gelozia a disparut....dupa care accentuandu-se consumul de alcool revenind si gelozia se creaza un mediu de-a dreptu insuportabil.
Nu e zi in care mama sa nu fie facuta "curva". A ajuns sa zica ca eu stiu, si ii tin partea si ca o acopar cand se duce la amanti.
E greu sa uiti anumite cuvinte si injurii care zi de zi sapa o prapastie.
As incerca sa vorbesc cu el daca as avea cu cine.....am 2 ani de zile de cand incerc sa ii explic ca ceea ce face nu e bine nici pentru el, nici pentru noi. Pe moment ma aproba si imi da dreptate, dar apoi o tine tot pe a lui. As vrea sa am o familie fericita in care parintii sa se inteleaga si sa pot avea o relatie cu tata mult mai apropiata. Nu m-am putut ridica din pat o zi intreaga si nici nu a venit sa ma intrebe nimic, de cerut scuze sa nu mai vorbesc, ca eram asa din cauza lui.....Nu imi mai suport mama plangand si sa o vad injosindu-se in fiecare zi mai mult....Mi-am iubit si imi iubesc tatal si va ramane tatal meu dar daca nu fac nimic si las lucrurile sa treaca imi voi gasi mama moarta intr-o zi. El are 120 de kg si mama 48 de kg, daca ii da una cum mi-a dat mie, ea nu se mai ridica de jos....sunt multe injurii care ni se aduc, mie si mamei, in fiecare zi si in mod repetat. Poate gestul facut de el, acum, a fost picatura ce a umplut paharul.
Am apelat si la un psihiatru, prieten de familie, sa discute cu el si sa il indrume, si la fel de deschis a vorbit cu el ca si cu mine, i-a dat dreptate dar in comportamentul lui nu s-a schimbat nimic....
Ajung sa cred ca el nu are sentimente pentru nimic si nimeni, daca poate sa fie in stare sa isi dea propriul copil afara din casa in toiul noptii.
Da intradevar justitia nu poate face dreptate intre sentimente, dar macar dreptul la viata si respectul de sine nu as vrea sa ni le pierdem.
as dori sa va mai intreb daca la un proces de partaj se impart si creditele bancare sau numai bunurile....
Va multumesc inca o data
Buna seara,
Am 23 de ani si sunt studenta. In seara de 19 decebrie tatal meu a devenit agresiv cu mama mea, si in momentul in care a dorit sa o agreseze, am intervenit intre ei. In urma interventiei mele m-am ales cu un ochi vanat, buza sparta si o vanataie la un picior.Tin sa mentionez ca scandalurile se tin lant de ceva vreme, si amenintarile ca ma "calca in picioare" si ma da afara din casa daca ii mai iau apararea mamei mele, sunt la ordinea zilei. Acest fel de razbunare din partea lui este primul dar sunt constienta ca nu si ultimul, daca nu iau masuri. El devine violent si din cauza consumului de alcool.
Maine vreau sa merg sa imi scot certificat medico-legal si sa ii depun plangere la parchet pt cele mai sus mentionate.
Mama mea ar dori sa inainteze actele de divort dar ii e frica sa nu ramanem pe drumuri deoarece are un credit contractat pe 7 ani cu, cumul de venituri a carei rata e de aproape 900 de lei pe luna si salarul ei e de 1200 de lei. Desi a semnat actele de credit, tatal meu, nu a platit niciodata o rata si nici bani in casa nu da in afara de plata utilitatilor, el avand o pensie militara de 2000 lei.
As dori sa va intreb ce ma sfatuiti sa fac pt ca episodul de pe data de 19 sa nu se mai repete si sa nu ramana doar o pierdere de timp a mea pe la medici si o durere insuportabila de la loviri, si ce ar trebui sa faca mama pt inaintarea divortului si o solutionare cat mai rapida.
Din cauza stresului in care traim zilnic mama mea s-a imbolnavit de cardiopatie eschemica si diabet. Nu vreau sa ajung sa imi ingrop mama din cauza unui tata caruia nu ia pasat niciodata de mine si de fratele meu mai mare. Practic de mama am fost crescuti.
Va multumesc anticipat!