Cinic sau nu, spui un mare adevar; si fiecare trebuie sa suporte consecintele pasilor gresiti pe care i-a facut. Eu sunt in faza aceasta, a dusului rece, dar indiferent ce ai face, timpul nu il putem intoarce, iar mintea pe care o am acum nu am avut-o in momentul potrivit; nu eram pregatita pentru viata, recunosc, si poate ar trebui sa invat aceasta lectie, desi pretul este unul enorm de inalt, enorm...mi se rupe inima, dar lamentarile nu te ajuta cu nimic. Multumesc si o zi buna.
Gi_Jane, multumesc pentru raspuns; o mica precizare, toate refuzurile pe care le-am primit in ceea ce priveste calatoria cu micutul in Romania, mi-au fost facute avind incredintarea copilului eu, si acum o am, desi el in noiembrie anul trecut a cerut el ca custodia sa fie impartita 50/50, dar cum nu i se poate da pentru ca are un proces penal deschis, psicologa (nu am cuvinte sa o calific!!!) considera ca mai bine custodia in totalitate pentru tatal.
Acum va urma un alt interviu, o alta data pentru proces si asa trec anii; micutul este afectat foarte mult, am inceput de citeva saptamini sa merg cu el la psicolog pentru ca aici daca nu mergi si dispretuiesti aceste servicii se considera ca nu te intereseaza copilul si starea lui sufleteasca. Enormitati pentru ca aici toti trebuie sa manince oricum ar fi.
Foarte important, nu spun ca nu sunt necesari, siguri ca da, dar nu pentru un copil atit de mic pentru care reteta este mult mai simpla si nu, in loc de a se juca, de a petrece timpul liber cu activitati adaptate virstei lui, si-l petrece prin birouri de psicologi. Chiar ei insisi spun acest lucru: cu cit mai departe de noi, un copil, cu atit mai bine!!! Profit de aceasta ocazie pentru a face un apel mamelor aflate in strainatate: daca observa cel mai mic indiciu ca relatia cu sotul, perechea fie cetatean strain sau roman, se termina sau sufera cel mai mic semn de comportament agresiv de orice tip fie fizic, fie moral sa plece in Romania, initial de o manera corecta si sa introduca divortul in tara lor de nastere: cit ar fi de greu, tara ta te va apara pe tine in majoritatea situatiilor, cu exceptii evidente, dar care nu este cazul meu si nu pot vorbi.
As da orice sa vi avut posibilitatea sa o fi facut-o in 2007, dar el a fost mai rapid ca mine, a avut avocati excelenti, iar eu eram pierduta, singura pentru ca in toti anii pe care i-am impartit s-a ocupat sa ma indeparteze de toata lumea mea, si cu un copil de 1 anisor si nu am stiut incontr-o sa o iau. Recunosc si ma invinovatesc pentru atitudinea mea, dar stiu ca aruncindu-mi pietre acum, nu ma ajuta cu mai nimic.
Multumesc inca o data foarte mult.
che_gargara, buna observatie: asa este, problema limbii este o bariera, nu pentru a traduce si pentru a te comunica zi de zi, ci pentru a trasmite subtilitati si lucruri de suflet; ca sa nu mai vorbim de spontaneitate si desi Institutul Cervantes spune ca am un nivel foarte inalt in ceea ce priveste dominarea acestei limbi, in momentul in care esti atacat si pus la perete, este foarte dificil sa te aperi.
Am sa-i cer avocatului meu sa studieze acest aspect si sa faca ceva in acest sens pentru ca eu m-am simtit "slaba" in acest sens.
Cel mai crud este sa vezi cum persoane ca tatal copilului meu care face totul rau de patru ani de zile, iese ca gisca din apa, fara sa se "ude" cu nimic. Foarte trist si foarte injust totul. Impotenta si tristete simt si sufletul se me sfisie in doua cind vad ca nu am facut altceva decit sa am grija de puiul meu, sa muncesc, sa ne intretinem (pentru ca nu plateste mai nimic, bineinteles si are si proces deschis in acest sens) sa fac bine lucrurile cu teama de Cel de sus, sa nu jignesc, sa nu imi bat joc de nimeni si sa ma apar de toate mizeriile acestui om.
Multumesc tuturor enorm si orice sfat, sugestie, recomandare sunt binevenite.
@gi_jane2 Asa este a, gi_jane, m-am interesat si este nevoie de acordul tatalui si in ambasada romana. Dar mi se pare abuziv faptul ca nu exista nici o posibilitate sa-i vada pe ai mei batrini, despre care a spus, cu martori, ca daca vor sa-si ia ramas bun de la micutul meu baiat pe patul de moarte, ar trebui sa-i ingrop in Spania!!! Foarte dur si imi dau seama ca afirmatii ca acestea nu le-a facut in vint stiind ca are de partea lui legea spaniola fiind cetatean spaniol si cind judecatoriile hola care intirzie cu lunile si anii pentru orice decizie.
Baiatul aré certificat de naștere românesc, el si-a dat acordul pentru ca realizarea certificatului in ambasada de aici a fost înaintea despartirii. Dar este înregistrat si La starea civilă spaniola. Multumesc mult
Multumesc pentru raspuns. Tocmai aceasta injustitie de a nu i se permite sa-si viziteze familia materna, copilul vorbeste romaneste foarte bine desi doar cu mine, precum si ultimele concluzii ale psicologului din tribunalul de aici care ii sunt favorabile tatalui, ma determina sa ma gindesc ca "miroase urit".
Oricum, ce va face judecatoarea cind Romania va intra in spatiul Schengen? si voi putea zbura la Bucuresti cum zbori la Barcelona sau Madrid, fara sa treci nici un punct de vama? sau daca eu cer nationalitatea spaniola la care am dreptul deja? ii va interzice unui cetatean spaniol sa viziteze o tara ca Romania?
Sunt constienta ca trebuie sa lupt aici, problema este ca nu mai am incredere in sistemul juridic de aici cind sunt cazuri aici de cetateni spanioli care sunt strigatoare la cer.
Sunt deja 4 ani de cind aceasta persoana ma hartuieste si ne face rau pe toate partile; si cel mai trist este ca acum copilul este mai mare si intelege totul, chiar prea mult as spune.
Nu are nimic impotriva mea decit faptul ca muncesc, intr-un orar normal si intr-adevar nu am o familie; dar am un sprijin enorm din partea atitor persoane care sunt mai mult decit mi familia si care vor sa fie martori si sa intervina in acest proces.
Multumesc frumos inca o data si daca a-ti cunoscut cazuri asemanatoare, va rog sa mi le aduceti la cunostinta. M-ar ajuta cel putin moral.
Buna ziua. Traiesc in Spania de 10 ani. In urma unei relatii cu un cetatean spaniol, s-a nascut un baietel care acum are 5 ani de zile. Ne-am despartit cind baietelul avea un 1 an si sentinta a fost de la inceput destul de favorabila lui pentru ca i s-a dat un regim de vizite foarte amplu pe care eu incerc sa il schimb de acum citeva luni pentru ca cel mic a inceput scoala intr-o alta limba straina, franceza, si are nevoie de ajutorul meu zi de zi, plus ca acest regim de vizite il oboseste foarte mult. Doarme en casa tatalui doua nopti pe saptamina si in plus merge in weekend o data la doua saptamini.
Dupa despartire, ca si in timpul relatiei tatal a dovedit ce mizerabil si ce tip de persoana este, dar dupa despartire si mai mult (sunt multe detalii de dat si imi este inclus jena sa pot vorbi de tot care incep de la fapte, amenintari, hartuiala, etc) dar m-a determinat dupa un si jumatate de la despartire sa il denunt pentru comportamentul pe care il are. Procesul penal este inca in curs, ii este interzis sa vorbeasca cu mine si sa se apropie la 500 de metri de mine, dar regimul de vizite a continuat la fel in acesti ani lasand si luand copilul de la scoala, deci nu se apropie de domiciliul nostru. Exista o sentinta penala in care este condamnat, dar s-a facut recurs si inca continua tot procesul penal. In paralel avem procesul civil cu regimul de vizite unde eu cer restringerea acestor zile la una singura si sfirsitul de saptamina corespunzator, iar el cere toata custodia, tutela totala a copilului sau tutela impartita, nu cunosc termenul corect sau daca exista in Romania.
Am trecut printr-o proba psicologica unde inca o data in acelasi tribunal din 2007 unde i s-a dat acest regim de vizite atit de amplu, si bineinteles ca acum nu se puteau contrazice aceleasi persoane in privinta aceluiasi subiect. Au fost foarte agresive cu mine si am simtit de la inceputul interviului o foarte mare ostilitate impotriva mea, iar intuitia nu m-a inselat.
Am un avocat foarte bun spaniol care a cerut deja anularea probei psicologice unde se sfatuieste tutela pentru tatal copilui, iar acum va trebui sa asteptam o noua data pentru proces, etc;
Situatia este insuportabila pentru mine si as dori sa consider posibilitatea de a deschide un proces in romania si as vrea sa stiu daca este posibil.
In plus, in 4 ani de zile de cind ne-am despartit el nu si-a dat niciodata acordul in a putea merge in tara si a vizita familia mea, iar cind am cerut in instanta acest lucru, mi-a fost refuzat fara alte comentarii: am aportat bilete, contract de munca fix, contract de proprietate de casa aici in Spania, certificat cum ca parintii mei si bunici nu pot calatori, certificat de la mine de la munca cum ca sunt o persoana exemplara si acestea sunt vacantele mele, precum si faptul ca sunt implicata in proiecte ale firmei. Dar judecatoarea mi-a raspuns ca nu sunt probe suficiente. Mi se pare enorm de injust totul si nu stiu cui as putea sa ma adresez.
Incerc ca disperarea sa nu ma copleseasca, dar vad ca sunt pe punctul de a pierde tutela copilului doar pentru faptul asa cum argumenteaza tatal copilului, nu am o familie aici care sa ma sprijine, iar el are disponibilitatea sa ia copilul de la scoala mereu, iar eu nu pot mereu, desi am cerut acum citeva saptamina sa mi se reduca orele de munca si a fost aceptat. Sunt singurele puncte pe care le consider ca adevarate si in favoarea lui.
Trebuie sa mentionez ca eu nu am nici o pereche in acest moment, tot timpul meu fiind dedicat copilului si muncii mele. El in schimb s-a casatorit din nou, s-a despartit, acum traieste cu alta pereche si, ufff multe alte lucruri pe care aici nimeni nu le considera, dara care afecta stabilitatea copilului meu.
Multumesc pentru timpul acordat.
avocatnet.ro explicăm legislația
