Va multumesc mult(legally_aid) pentru interventie si pentru raspunsul complex si exhaustiv. Am luat deja o decizie care in parte ma dezamageste. Din pacate, este raportata la conjunctura intretinuta de lipsa de reactie si implicare a autoritatilor pe de o parte si pe de alta parte, de resursele limitate pe care le am la dispozitie(varsta=73 ani). Pacat...nepoata mea va avea de suferit consecintele pe termen lung ale rebeliunii sale(proasta consiliere+hormoni). Pentru a nu primi interventii ulterioare pe un aspect nelamurit inca de mine, arat ca fiul meu, tatal minorei, lucreaza in strainatate, a dorit sa o creasca acolo pe fiica sa, alaturi de actuala sa sotie, dar fata nu a vrut sa se desprinda de ''marea si unica ei dragoste''. Nu ii ridiculizez sentimentele, dar stim cu totii care sunt sansele sa fie singura ei relatie emotionala si mai stim ca uneori trebuie sa luam decizii in ceea ce priveste evolutia noastra sociala si profesionala, decizii care vin in contradictoriu si in defavoarea implicarii emotionale. Multuesc mult pentru atentie tuturor!
Oricine poate fi silit impotriva vointei sale daca exista o sentinta definitiva si irevocabila investita cu titlu executor. Am citit o astfel de hotarare, publicata pe un sit, a carei autenticitate am verificato in arhiva judecatoriei pe portal.just.ro, in care o tanara institutionalizata a devenit majora si a cerut in instanta revocarea plasamentului, insa instanta a considerat ca reintegrarea in familia acesteia, familie dependenta social, era contrara intereselor initial declarate de aceasta de a-si termina studiile si instanta a respins cererea , desi devenise majora si avea capacitate deplina de exercitiu, urmand sa ramana institutionalizata pana la terminarea studiilor.
Multumesc pentru raspuns! Inteleg continutul ascuns in spatele exprimarii lapidare dar concise. Tocmai asta este dilema mea. Minora poate alege sa se distruga si autoritatile nu pot impune o solutie favorabila intereselor minorei, intereselor reale constructive, nu a celor subiective ce sunt inerente varstei? Nu se poate dispune plasamentul institutional de urgenta??? Macar pana la adoptarea unei solutii legale pe cale judecatoreasca!!
Buna ziua! Sunt bunica paterna a unei adolescente de 16 ani. Fata de aceasta s-a dispus prin sentinta judecatoareasca masura plasamentului la mine. Mama sa a fost absenta timp de 6 ani si nu a contribuit cu nimic la cresterea ei iar tatal, fiul meu, este plecat in afara tarii, unde lucreaza, dar in fiecare seara vorbea telefonic cu fiica sa si o sustinea amterial cu sume importante de bani. In data de 24.12.2011 minora a plecat de la domiciliul meu(si al sau) la mama ei naturala, refuzand sa se mai intoarca acasa. Am apelat atat la politie cat si la directia de protectia copiluli, insa nu au intervenit in mod concret, situatia ramanand neschimbata. Motivele pe care minora le-a invocat in motivarea actiunii sale au fost: ca nu i se dau bani suficient de multi, ca nu i se acorda libertatile pe care le pretinde si ca nu o iubesc. Mama sa naturala, in schimb, dupa 6 ani de absenta, revine si ii permite toate ''libertatile''(fumat, relatii intime cu prietenul, minciuna si prefacatoria si, bineinteles, nu ii cere responsabilizare fata de situatia scolara. Aceasta, mama sa, locuieste intr-o garsoniera confort 2, de numai 11 mp, impreuna cu concubinul sau, cu 11 ani mai tanar, intr-un singur pat. Intrucat la nivelul DGASPC competent a inceput derularea anchetei cu privire la situatia actuala si viitoare a minorei, va intreb daca, in conditiile mai sus prezentate, este posibil ca minora sa fie reincredintata mamei naturale, chiar daca aceasta nu ii poate asigura decat conditii promiscue(concubinul in aceeasi camera cu o adolescenta de 16 ani si jumatate) cat si o educatie deficitara,dat fiind si aspectul moral ambiguu al acesteia, invocand in mod repetat conditia ei paupera, pentru a sensibiliza oameni sau autoritati, dar si situatia in care in mod repetat a contractat imprumuturi bancare si servicii la furnizori pe care nu le-a restituit, in valoare de peste 12.000 RON.
Cunoscand situatia de fapt in care se afla minora, DGASPC nu a intreprins nimic in timp util, lasand minora in situatia promiscua si evident defavorabila de a-si neglija scoala care incepe in 2 zile, cat si de a imparti dormitorul cu mama sa si cu concubinul acesteia, fara a avea intimitate si siguranta. Este corecta lipsa de reactie a DGASPC? Ce trebuia institutia sa intreprinda si care sunt actiunile ce trebuie intreprinse pentru ca minora sa fie protejata, chiar daca nu se mai intoarce la mine??!! Cu multumiri!