Ma intereseaza o motivatie legala, totusi.
Vreau sa compar cu ``studiul`` meu....
Constituţia Romaniei garantează dreptul la muncă şi protecţie socială (art. 41 - Munca si protectia sociala a muncii) fără a fi prevăzută vreo restrangere sau interdicţie referitoare la acest drept. Mai mult, "accesul liber al persoanei la o activitate economică, liberă iniţiativă şi exercitarea acestora in condiţiile legii sunt garantate" (art. 45 ? Libertatea economică).
La intrebarea dacă poliţistul are sau nu dreptul de a desfăşura şi alte activităţi in afara celei specific poliţieneşti apreciem ca s-a raspuns fara echivoc prin modificările aduse Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei in exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi in mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei de catre Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:
"Art. 40
3. La articolul 96, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Art. 96.(1) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi in domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii in alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt in legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului."
Anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 284/2010, politistul avea voie sa desfasoare alte activitati sau sa exercite alte functii, cu respectarea urmatoarele interdictii prevazute de art. 45 din Legea nr.360/2002 privind statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare:
"Art. 45
(1) Poliţistului ii este interzis:
(...)
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
h) să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;
i) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de invăţămant, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică."
Aspectul ca Statutul politistului inca nu a fost modificat corespunzator nu trebuie sa conduca la restrangerea acestui drept al politistilor (functionari publici cu statut special) de a desfasura alte activitati sau exercita functii in domeniul privat, ce nu au legatura cu atributiile din fisa postului, evident, cu respectarea celorlalte conditii impuse de codul muncii si de regimul incompatibilitatilor si conflictului de interese.
Din coroborarea definiţiei "funcţiei publice" dată de alin. 1 art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, cu modificarile si completarile ulterioare, cu definiţiile termenilor "public", "funcţionar public" şi "funcţionar" date de art. 145, respectiv art. 147 din Codul penal, putem defini funcţia ca fiind un ansamblu de atribuţii şi responsabilităţi exercitate permanent sau temporar de o persoană, in condiţiile legii, in cadrul unei unităţi publice sau private, pentru care, in general, este retribuită.
Am considerat ca se impune o definitie a notiunii de functie deoarece, din prevederile art. 96 al Legii 161/2003, rezulta ca politistii ar avea voie sa exercite activitati doar in cadrul unor functii, adica in cadrul unor unitati publice sau private.
Presupunem ca ne aflam in fata unei "scapari" a legiuitorului, dar care poate fi completata prin coroborarea acestui articol cu interdictia din art. 45 lit. h din Legea nr. 360/2002: "să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;"
Interpretand per a contrario, poliţistul are voie să exercite acele activităţi cu scop lucrativ care nu sunt de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte.
Activităţile cu scop lucrativ (ce presupun obţinerea unui beneficiu material), altele decat actele de comerţ, cele de administrare sau conducere a unor societăţi comerciale sau cele realizate in cadrul unor funcţii publice sau private, sunt activităţile desfăşurate in mod independent.
Aceste activităţi pot fi acele profesii exercitate de o persoană pe cont propriu, fără a fi angajată de cineva (persoană fizica autorizată) sau activităţile (profesii liberale) care depind de un organism profesional neconvenţional (asociaţii, uniuni, colegii, corpuri etc) şi care au un statut al profesiei.
Referitor la această ultimă categorie, precizăm că unele statute prevăd in mod expres incompatibilităţi cu activitaţile salarizate in cadrul altei profesii (ex.: art. 14 din Legea 51/1995 a profesiei de avocat).
Insă, alte statute permit desfăşurarea profesiilor respective de către orice persoană, in măsura in care statutele profesiei de bază nu prevăd alte incompatibilităţi. (ex.: art. 13 din Legea medierii nr. 192/2006).
Reglementari privind desfasurarea unor activitati sunt si in cuprinsul art. 94 din Legea 161/2003:
"(1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decat cea in care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.
(2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) in cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) in cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului in care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, in condiţiile legii, pe durata numirii sale;
c) in cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori in alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;
d) in calitate de membru al unui grup de interes economic."
Iata cum functionarilor publici li se interzice detinerea altor functii si desfasurarea altor activitati in sectorul public dar li se permite acest lucru in sectorul privat."
Pe de alta parte, unii vor observa ca art. 94 din legea nr. 131/2003 nu face referire expres si la functionarii publici cu statut special, asa cum face art. 96 din aceeasi lege, iar din Legea nr. 360/2002 au fost eliminate prevederile articolului 78 care trimiteau la Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public, in vederea completarii domeniilor ce nu erau reglementate de Statutul politistului.
Insa, in conditiile in care s-a stabilit inca de la intrarea in vigoare a Legii nr. 360/2002 ca politistul este functionar public, domeniul interdictiilor nu a mai fost modificat de atunci iar Legea nr. 188/1999 si Legea nr. 161/2003 au suferit numeroase modificari in ce priveste regimul incompatibilitatilor si al interdictiilor privind functionarii publici, datorate schimbarilor socio-economice ale tarii noastre, apreciem ca normele pe care le-am invocate mai sus trebuie coroborate si interpretate nu numai in literala ci si in spiritul lor.
In concluzie, consideram ca politistul are dreptul sa exercite funcţii si sa desfasoare activitati in alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt in legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca politist, potrivit fişei postului.
Problemele legate de dreptul politistilor de a exercita alte functii nu se opresc aici.
Ordinul Mai nr. 300/2004 privind unele activitati de management resurse umane in MAI a prevazut inca de la intrarea in vigoare (fara publicare), obligatia intregului personal al ministerului (nu numai a politistilor) care intenţionează să ocupe, prin cumul, alte funcţii, de a solicita, prin raport scris, aprobarea şefului /comandantului direct, raport care să cuprindă date referitoare la locul de muncă ocupat prin cumul, funcţia, programul de lucru, clauzele contractuale şi alte date pe care şeful /comandantul le consideră utile.
Totodata s-a stabilit si obligatia sefului /comandantului de a analiza raportul şi de a hotăra asupra solicitării, ţinand seama de dispoziţiile actelor normative de nivel superior şi de cele ale prezentului ordin.
Conform art. 35 (cumulul de functii) din Codul muncii:
"(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii."
Coroborand acest articol cu art. 94 din legea 161/2003 ce interzice functionarilor publici exercitatea unei alte functii in domeniul public, este clar ca politistul nu va putea ocupa o alta functie decat in sistemul privat (cu respectarea conditiilor prezentate mai sus).
Stabilirea programului si a perioadei cand se exercita cealalta functie cade in sarcina celuilalt angajator, cu acordul angajatului, in sensul ca trebuie respectate prevederile Codului muncii privind numarul maxim de ore stabilite pentru desfasurarea activitatii, tinand cont si de numarul de ore pe care angajatul le are pentru exercitarea functiei de baza (nu mai mult de 48 pe saptamana).
In conditiile in care Constitutia prevede foarte clar dreptul la munca al cetateanului (inclusiv cel angajat intr-o functie de baza la MAI), iar alte legi (Legea nr. 360/2002, Legea nr. 188/1999, Legea nr. 161/2003 si Codul muncii) stabilesc conditiile ce trebuie respectate in cazul cumului de functii (si al altor actitivitati ce nu se realizeaza in cadrul unei functii), de ce un ordin intern (si nepublicat) conditioneaza acest drept de existenta unui raport adresat sefului ?
Pe de alta parte, nu intra in atributiile sefului de a analiza indeplinirea acelor conditii, ci aceasta revine fiecarei persoane interesate. Mai mult, apreciem ca fiind o raspundere in plus si care nu are legatura cu atributiile sefului, acesta trebuind sa se limiteze doar la verificarea respectarii programului si a atributiilor functiiei de baza pe care o indeplineste subordonatul, iar simpla calitate de sef nu ii confera competenta legala de a se pronunta cu privire la indeplinirea conditiilor legale de exercitare a celeilalte functii.
Si pentru ca art. 161 din Ordinul MAI nr. 300/2004 are in vedere numai cumulul de functii, cei care vor intentiona sa desfasoare alte activitati, dar nu in cadrul unei functii, cu atat mai mult nu vor fi obligati sa solicite acordul sefului unitatii MAI in care isi indeplineste functia de baza.
In cazul in care activitatea secundară desfăşurată de angajat ar perturba activitatea de bază, organele de conducere competente au posibilitatea să-l tragă la r?spundere pe acesta in conformitate cu prevederile legii.
Deşi legea nu precizează ce inseamnă "legatură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit fişei postului" considerăm că legiuitorul a avut in vedere existenţa unui conflict de interese sau a unor incompatibilităţi privind activitatea funcţionarului public, iar verificarea acestei situaţii revine Agentiei Nationale de Integritate, conform art. 8 din Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor publice si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.
Sursa:
[ link extern ] 
avocatnet.ro explicăm legislația
