CRISTI DANILEŢ – judecător
14/02/2017
Abuzul prin incalcare de HG nu mai este infractiune
Filed under: 0. NOUTATI,coruptia — Cristi Danilet @ 10:58 AM
Tags: abuz in serviciu, coruptie, dezincriminare, OUG 13
abuz
Ieri a fost pronunțată o decizie a Curții de Apel Alba-Iulia prin care un inculpat este pus în libertate, deși fusese condamnat pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, pe motiv de dezincriminare.
Pentru că a apărut motivarea deciziei și fără a-mi permite un comentariu pe marginea procedurii urmate, voi face câteva comentarii:
Inculpatul fusese condamnat definitiv în aprilie 2016 pentru abuz în serviciu comis cu prilejul organizării unui concurs, normele cu privire la acesta fiind prevăzute într-o hotărâre de guvern, după cum reiese din comunicatul DNA. În iulie 2016 a apărut decizia 405/2016 a CCR care spune că nu orice încălcare de atribuții poate duce la sancționare pentru abuz în serviciu, ci numai a celor prevăzute într-o lege, ordonanță a Guvernului sau ordonanță de urgență a Guvernului. Împotriva acestei condamnări, după apariția deciziei CCR, a fost exercitată o contestație la executare care a fost admisă pe considerentul că este vorba de încălcări ale atribuțiilor prevăzute într-o hotărâre de Guvern, or – din iulie 2016 – aceasta nu mai constituie infracțiune.
Astfel, chiar dacă Parlamentul/Guvernul încă nu a clarificat textul de lege ce incriminează abuzul în serviciu, magistrații sunt obligați să aplice la actuala reglementare interpretarea dată de Curtea Constituțională, nicidecum să considere că nu mai există în cod infracțiunea de abuz în serviciu. Asta am mai arătat acum câteva zile.
Precizez că apariția OUG 13 nu are nicio incidență în speța de mai sus. Așa cum am comentat la data apariției acesteia, Guvernul invocase pretextul existenței deciziei CCR nu doar pentru a clarifica textul în sensul cerut de CCR, ci și pentru a dezincrimina faptele de abuz în serviciu cu prejudiciu sub 200.000 lei, pentru a reduce la jumătate sancțiunile pentru abuzul în serviciu indiferent de prejudiciul produs și pentru a exclude de la răspundere penală pe cei ce au comis abuz în serviciu prin adoptare de acte normative de orice fel.
Mai precizez că numai dacă un text de lege este declarat neconstituțional, el trebuie corectat de Parlament în 45 zile, altfel este eliminat din legislație – art. 147 alin.1 din Constituție. Acest lucru nu se întâmplă când este o decizie de interpretare, cum e cea de față. Chiar dacă textul care incrmineaza abuzul in serviciu ar fi fost pus in acord cu decizia CCR de vara trecută, solutia de la Alba-Iulia ar fi fost aceeași.
Cei care și-au dat seama de manipularea practicată de unele trusturi de presă în legătură cu această decizie de la Alba-Iulia au fost Digi24, Ziare.com, CluJust, RoL.
AȘADAR:
Reglementarea din Codul penal este următoarea: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Reglementarea după decizia CCR trebuie a fi considerată următoarea: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Buna seara. Revin cu o completare, practic doua: 1) titlul era "abuz in serviciu", nu "abuz de incredere"...nu stiu de ce a aparut asa.
2) cititi articolul aparut pe Luju.ro astazi: "ALELUIA! ABUZUL IN SERVICIU A FOST DEZINCRIMINAT - Luju a dezvaluit corect la 3 februarie 2017 ca art. 297 Cod penal - abuzul in serviciu a fost dezincriminat tacit intrucat Guvernul Ciolos nu a indreptat in 45 zile articolul, conform deciziei obligatorii a CCR 405/2016. Curtea de Apel Alba Iulia a decis definitiv la 9 februarie ca art. 297 Cod penal a fost dezincriminat si a incetat condamnarea unui inculpat. Protestele din Capitala au fost o uriasa manipulare (Decizia)
Prin decizia penala definitiva nr. 20 din 9 februarie 2017 (Dosar nr. 4754/97/2016), Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestatia la executare formulata de condamnatul Daniel Dan si a dispus incetarea imediata a executarii pedepsei de 3 ani de inchisoare cu suspendare, retinand: ”Constata dezincriminata fapta prevazuta de art. 297 alin.1 C.pen. raportat la art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul in dosarul nr.3230/97/2015”.
Am nevoie de o opinie in plus. Art. 297 CP este abrogat in prezent, sau nu?
Multumesc.
Un articol din Cotidianul:
Potrivit art. 147 din Constituţie
"Abuzul în serviciu" nu mai există, deci Ordonanţa PSD îl reintroducea, nu-l dezincrimina!
Publicat Duminicã, 05 februarie 2017
Pentru mulţi dintre cititori, poate părea absurdă afirmaţia că „abuzul în serviciu” nu mai există ca infracţiune pedepsită de Codul Penal din 23 august 2016, iar mult hulita Ordonanţă PSD nu face altceva decît s-o reincrimineze, nicidecum s-o anuleze! Cu toate acestea, chiar aşa stau lucrurile, întrucît, potrivit Constituţiei României, acel articol referitor la „abuzul în serviciu” a fost dezincriminat tacit prin trecerea termenului de 45 de zile, în care Parlamentul sau Guvernul trebuiau să modifice Codul Penal!
Practic, mitingul de sute de mii de persoane care condamnă Ordonanţa PSD protestează pentru că Guvernul a reintrodus „abuzul în serviciu”, nu pentru că l-ar scoate! Nu ne vom pierde în comentarii, încercînd să prezentăm o documentare tehnică, menită se pună lucrurile în lumina lor reală.
Iată ce prevede art. 147, al. 1 din Constituţia României, referitor la obligaţia guvernului de a pune de acord prevederile neconstituţionale dintr-o lege în termen de 45 de zile:
CONSTITUTIA ROMANIEI
ARTICOLUL 147
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Absolut aceleaşi precizări se regăsesc şi în Legea 47/1992 privind organizarea Curţii Constituţionale, la art. 31, al. 3:
(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Să recapitulăm: atît Constituţia, la art. 147, al. 1, cît şi Legea 47/1992, la art. 31, al. 3 prevăd că:
- dacă Parlamentul sau Guvernul nu modifică articolele declarate neconstituţionale dintr-o lege în termen de 45 de zile de la Decizia CCR, acestea îşi încetează efectele juridice, adică nu mai există!
- în interiorul acestor 45 de zile, articolele neconstituţionale sînt suspendate de drept!
Să urmărim acum cum s-a ajuns la Decizia Curţii Constituţionale a României atunci cînd aceasta a fost sesizată în privinţa neconstituţionalităţii art. 297 din Codul Penal, referitor la infracţiunea de „abuz în serviciu”. Mai întîi, iată însă ce prevede acest articol 297 din Codul Penal:
Sesizarea CCR a fost făcută prin instanţele de judecată de un număr mare de inculpaţi, între care şi Bica Alina Mihaela, care - culmea ironiei! - este exact persoana care a redactat Noul Cod Penal în vremea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu!
Luînd în dezbatere sesizarea privind art. 297 din Noul Cod Penal, referitor la abuzul în serviciu, Curtea Constituţională a stabilit prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016, că acest articol este neconstituţional sau, mai corect, dacă nu va fi modificat prin introducerea sintagmei „îndeplineşte prin încălcarea legii” în loc de „îndeplineşte în mod defectuos”:
Conform legii, termenul de 45 de zile curge de la data publicării Deciziei CCR în Monitorul Oficial, Partea I nr. 517 din 08.07.2016. Aşadar, timp de 45 de zile, adică pînă în ziua de 23 august 2016, efectele art. 297 din Codul Penal sînt suspendate, iar din 23 august 2016 întregul articol nu se mai aplică şi infracţiunea de „abuz în serviciu” nu mai există ca faptă penală dacă nu se modifică de către Parlament şi Guvern.
Acest lucru s-a şi întîmplat, astfel încît, potrivit art. 147, al. 1 din Constituţia României şi art. 31, al. 3 din Legea 47/1992, începînd cu data de 23 august 2016, infracţiunea de „abuz în serviciu” prevăzută de art. 297 din Codul Penal nu mai există!
Pentru cei care, surprinşi, vor crede că este doar o speculaţie a noastră, prezentăm un caz similar, în care s-a aplicat exact prevederea legală la care ne-am referit.
Este vorba despre Decizia nr.567 din 11 iulie 2006, prin care CCR a declarat neconstituţional art.12 alin.(1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Mai exact, CCR se referea doar la lit.B (h) ale acestui articol, unde iniţial se spunea: „alte probleme propuse Parlamentului de către Preşedintele României, în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale”. Parlamentul a modificat în termen Legea nr.3/2000, însă nu a respectat decizia CCR de a modifica articolul 12, alin.(1), lit.B (h), ci a abrogat în întregime punctul (h)!
Drept urmare, prin Decizia 567/11 iulie 2006, întrucît Parlamentul nu s-a încadrat în termenul de 45 de zile, prevăzut de art. 147, al. 1 din Constituţia României şi art. 31, al. 3 din Legea 47/1992, pentru a pune în acord exact decizia Curţii cu textul Legii nr. 3/2000, CCR a declarat neconstituţional întreg art. 12, al. 1, referitor la „problemele de interes naţional” ce pot face obiectul unui referendum!
Avem, aşadar, în oglindă, aplicarea deciziilor CCR referitoare la Legea 3/2000 (art. 12, al. 1) şi Codul Penal (art. 297, „abuz în serviciu”). Ele nu pot fi diferite, aşa încît este cît se poate de clar că, începînd cu data de 23 august 2016, art. 297 din Codul Penal, referitor la abuzul în serviciu a fost abrogat tacit prin inacţiunea Parlamentului şi Guvernului în termenul de 45 de zile, prevăzut de Constituţie!
Deci, astăzi, cînd sute de mii de oameni protestează în stradă, acuzînd Guvernul că prin Ordonanţa mult discutată dezincriminează „abuzul în serviciu”, nimeni nu a sesizat că sîntem în faţa unei minciuni uriaşe! În realitate, întrucît din 23 august 2016 infracţiunea de „abuz în serviciu” nu mai există, prin abrogarea tacită a art. 297 din Codul Penal, ceea ce face Ordonanţa PSD este să reincrimineze „abuzul în serviciu”, nu să-l dezincrimenze!
Evident, este şocant să constatăm că nici una dintre următoarele persoane cu funcţii mari în stat şi instituţii în întregul lor: preşedintele României, prim-ministrul, ministrul Justiţiei, parlamentarii, membrii CSM, procurorul general, şefa DNA nu cunoaşte prevederile Constituţiei României! Şocant-neşocant, asta e!
P.S. 1. Exact cînd încheiam redactarea acestui articol, observ că „Lumea justiţiei”, sub semnătura excelentului gazetar Răzvan Savaliuc, publică un articol exact cu acest subiect! Cu atît mai bine, căci nu putea să existe o mai fericită coincidenţă! Înseamnă că toţi cei care au bătut cîmpii pe la televizor în aceste zile au la ce să mediteze. Cum rămîne însă cu cei care au instigat populaţia să protesteze în toată ţara în favoarea unui articol din Codul Penal care nu mai este în vigoare din 23 august 2016?
2. Cei care vor să caute scuza erorii făcute în aceste zile de foc, invocînd modificările Ralucăi Prună, trebuie să ştie că ordonanţa fostului ministru nu avea cum să modifice art. 297 din Codul Penal, căci a fost dată în luna mai 2016, iar Decizia CCR a intrat în vigoare în luna iulie 2016. Prună avea în cap alte chestii pe atunci!
Intreb dintr-un motiv bine intemeiat: sunt autorul unei plangeri penale impotriva unor politisti, dosar aflat in instanta in prezent, iar unul dintre capetele de acuzare este tocmai art 297 CP.
Multumesc, dar mi se pare putin ilogic sa depun "contestatie". Ce "contest" atat timp cat nu am niciun punct de vedere in scris? Din punct de vedere al limbii romane, pentru a contesta ceva, in primul rand trebuie sa am ce contesta! Eu nu am nimic concret. Doar inregistrari cu politistul care a facut cercetarea penala si care afirma ca expertul, din punctul lui de vedere, trebuie trimis in judecata. Si ca procurorul de caz refuza primirea dosarului. De cateva ori i l-a returnat complet aiurea. In acel dosar nu trebuie audiate mai multe persoane incat sa se poata afirma ca mai este de completat cercetarea penala, ci doar o singura persoana (expertul). Tergiversarea e clara! Acum dosarul sta in sertar la Politie. Si, inca ceva, unde depun presupusa "contestatie"? La prim procuror? Ce sanse as avea dupa ce am sesizat Inspectia Judiciara inclusiv impotriva lui?
Revin cu o alta intrebare legata de subiectul anterior si anume: exista o plangere penala impotriva expertului tehnic ce a facut expertiza din 2012. Am fost audiat in dosar in august 2015. Acuzatiile au fost "fals intelectual" si "marturie mincinoasa". Filmarea televiziunii locale demonstreaza indubitabil ca expertiza este gresita. Mai mult, comisarul care a efectuat cercetarea penala a iesit la pensie acum doua luni de zile. Inainte de a iesi m-a contactat si mi-a spus ca acuzatiile mele sunt fondate, el va propune inceperea urmaririi penale impotriva expertului, urmand ca procurorul sa-l trimita in judecata. Se intelege ca discutia a fost inregistrata (video+sunet). In ziua de astazi, am ajuns eu sa inregistrez procurori si politisti, in loc sa fie invers! Eu am tot asteptat un raspuns din partea Parchetului. Cum nu a venit, l-am sunat din nou pe politist, acum vreo 10 zile (discutie, la fel, inregistrata!). Acesta reafirma ce a spus si cu doua luni in urma, dar completeaza cu faptul ca procurorul REFUZA CONCLUZIILE CERCETARII PENALE. Pur si simplu nu i-a primit dosarul. Dosarul sta si in prezent la IPJ, in dulap, fiind repartizat altcuiva. A trecut totusi 1 an si vreo 3 luni de la audierea mea. E clar un caz de tergiversare. Iar motivul este extrem de logic. Daca expertul este trimis in judecata, rezulta automat ca cercetarea penala a fost prost efectuata si eu as putea folosi acest argument in dosarul penal impotriva politistilor. Din punctul meu de vedere este grup infractional format din procurori. Pe dosarele in cauza s-au exprimat 4 procurori si un prim procuror....care nu vad nimic suspect, cu toate dovezile prezentate!
In situatii de acest gen, cui ma pot adresa? Pe Inspectia Judiciara....sincer....nu dau doi bani! Ma gandeam la DIICOT. Abuzul in serviciu/favorizarea faptuitorului/constituire in grup infractional organizat.....cand e vorba de procurori....tine de DIICOT? Din cate am citit, intra in atributiile DIICOT-ului.
Mai mult, chiar comisarul care a facut cercetarea penala mi-a spus textual: "Va sfatuiesc sa faceti tot posibilul sa stramutati dosarele in alta parte. Astia (procurorii) niciodata nu vor da alta decizie, indiferent de probele care apar." (tot discutie inregistrata!)
Da, ma incadrez! Concret (si pe scurt) este vorba de un accident de circulatie petrecut in 2012, accident in urma caruia tatal meu a decedat (pieton fiind). Dosarul s-a redeschis acum un an. In prezent, in paralel cu dosarul referitor la accident, sunt pe rol si alte plangeri penale impotriva politistilor care au efectuat cercetarea penala, expertului tehnic si procurorului de caz. Acuzatiile pe care le-am adus: abuz in serviciu, favorizarea faptuitorului si constituire in grup infractional. Motivele sunt nenumarate: in PV de cercetare la fata locului se stipuleaza ca NU S-AU EFECTUAT FOTOGRAFII JUDICIARE pe motiv ca nu era niciun criminalist disponibil, autorul accidentului este un barbat, dar cu fiola a fost testata o femeie, etc. Dosarul e varza! Mai nou, am demonstrat ca expertiza este falsa, cu ajutorul unui filmulet (filmat de televiziunea locala) si prezentat la buletinul de stiri din ziua respectiva. In acel filmulet, victima (tatal meu) figureaza cazuta cu vreo 6 metri mai in spate decat punctul de impact presupus (eronat!) de catre expert. Adica accidentul s-a petrecut mult mai in spate! Am inregistrari audio (telefonice) cu politistul care a efectuat cercetarea penala in cazul expertului, inregistrari in care acesta afirma ca el a dispus inceperea urmaririi penale impotriva expertului, dar ca procurorul refuza sa-i admita concluziile. Dosarul este blocat la politie din august 2015, din acest motiv. Cercetarea penala este incheiata, dar procurorul nu o accepta. Mai nou, am filmat (video+sunet) o intalnire pe care am avut-o cu persoana care a sunat la 112 in ziua accidentului. E vorba de un avocat local, care sustine ca in mod sigur s-au facut fotografii la fata locului. Mai mult, il si descrie pe criminalist. Asta inseamna automat art. 275 CP (Sustragere de probe...) in seama politistilor. Cum inregistrarea o am facuta exact in biroul avocatului....e vreo problema? Nu e o filmare pe domeniul public...
Trec peste faptul ca cei doi politisti, autorul accidentului si unul din martori sustin ca atunci cand a ajuns politia la fata locului, ambulanta preluase victima si era in drum spre spital....si din acest motiv nu au mai avut cum sa pozitioneze victima pe schita (cine a mai vazut schita la fata locului fara a fi trecuta victima pe schita?)....si de aici erorile ulterioare. Problema e ca politistii apar pe filmarea televiziunii locale CAND SOSESTE AMBULANTA si se coboara targa din ea! Adica "fals in declaratii", "'marturie mincinoasa", "grup infractional", "favorizarea faptuitorului" - din nou, strict pentru aceste ultime declaratii!
Repet, dosarul e o porcarie de la cap la coada! Doar un idiot nu vede musamalizarea care a avut loc.
Si in plus, cine a mai vazut o masina sa opreasca in aproximativ 25 de metri....iar expertiza sa concluzioneze ca avea in momentul impactului doar 38 KM/h?
Completez si faptul ca unul din martorii asistenti (cel care minte ca ambulanta nu mai era la fata locului, la sosirea politiei) figureaza ca martor asistent in peste 30 de dosare!
Mentionez ca au fost si martori la inregistrari! Nu m-am dus singur niciodata. Deci INREGISTRARI + MARTORI.
[ edit - conexare mesaje - timp de 30 de minute puteti edita ultimul mesaj ]
Am nevoie de o lamurire. Pot folosi in instanta, ca si probe, discutii filmate cu camera ascunsa? Ma refer strict la discutii dintre mine si alte persoane.
Multumesc.
Multumesc, legea o stiam si eu. Dar nu am inteles cum se aplica in cazul meu. De asta am solicitat lamuriri PUNCTUALE.
Concret, daca ma duc cu certificatul de handicap al mamei mele pentru a solicita scutirea de impozit (cladire+teren) pot avea surpriza ca respectiva scutire de impozit sa fie doar partiala (pe motiv ca am si eu dreptul dupa decesul tatalui si pe "dreptul" meu nu se poate aplica scutirea de impozit)?
In alta ordine de idei, de ce le-as spune "lor" ca sunt copilul parintilor mei? Pe actul de vanzare/cumparare eu nu figurez (aveam doar 5-6 ani pe atunci).
Eu am un principiu: daca pot "sa trag in piept" Statul Roman, o fac fara sa stau pe ganduri!
De asta am cerut lamuriri suplimentare aici, sa stiu cum pun problema "acolo" (de exemplu, pot sa fiu "o ruda" a parintilor mei si in acest caz mama mea figureaza singura pe actul de cumparare in prezent, dupa decesul tatalui).
In concluzie, astept un raspuns LA OBIECT, nu copy-paste-uri din legi (ca stiu sa le caut si singur).
Buna ziua,
Concret as dori un raspuns punctual in legatura cu urmatorul subiect:
Parintii mei au cumparat o casa prin 1975 (eu pe atunci aveam vreo 5 ani). Pe actul de vanzare/cumparare doar ei doi apar ca si cumparatori. Anul trecut tatal meu a decedat. Eu neavand frati nu am fost interesat sa fac succesiunea atat timp cat mama mea este in viata. Nu am cu cine sa impart ceva. Recent mama mea a fost diagnosticata cu probleme neurologice (multiple AVC, dementa mixta) si in urma acestor investigatii a primit certificat de handicap (grad 2).
In legatura cu acest certificat de handicap as vrea sa mi se raspunda la urmatoarele intrebari, punctual:
1) Este scutita de impozitul pe cladire/teren? Pe actul de vanzare/cumparare, in prezent doar ea mai figureaza. Sau (tatal meu fiind decedat) se tine cont ca si eu sunt mostenitor (din partea tatalui) si scutirea de impozit se aplica doar partial?
2) Medicamentele eliberate pe reteta sunt gratuite 100%? Concret (asta nu inteleg), se aplica gratuitatea la "toate medicamentele", sau doar la cele ce tin de handicap?
Cam asta m-ar interesa in special......
In rest, daca nu deranjez prea mult, ce "facilitati" fiscale mai are?
Cu multumiri anticipate!
avocatnet.ro explicăm legislația
