Activitate andreea_nicorescu

Va multumesc!

In sentinta data se specifica "inculpatul AB şi asiguratorul X din Madrid". Firma de asigurari a avut calitate de "recurent asigurator", ucigasul de "recurent inculpat". Daunele morale acordate au fost platite numai de compania de asigurari (fara soferul vinovat), fara asigurătorul secundar, dl. Z. In aceste conditii, credeti ca nu se justifica o noua actiune indreptata spre acest asigurator secundar? Asa cum spuneam, noua actiune l-ar aduce pe el in instanta, nu pe compania de asigurari care deja a platit daunele morale decise de instanta.

Mulţumesc frumos pentru răspunsul dvs. prompt.

[2.8. din Regulament]

Bună ziua!
Aş avea mare, mare nevoie de răspunsul unui specialist în legătură cu următoarea speţă.

Cazul, pe scurt - părinţii mei au avut un accident de maşină în 2011. Mama a decedat, iar tata a avut vătămări corporale grave, iar acum are o infirmitate fizică permanentă (cf. certificat de medicină legală). Vina a fost a celuilalt şofer, care a primit ca pedeapsă doi ani cu suspendare pentru ucidere din culpă şi vătămare gravă din culpă.ªoferul vinovat conducea o maşină care nu îi aparţinea, era împrumutată. Maşina era înmatriculată în Madrid, Spania, şi avea acolo atât asigurare obligatorie, cât şi asigurare voluntară (facultativă) cu o limită de despăgubire de maximum 50 de milioane de euro. Contractul de asigurare a maşinii era încheiată cu un asigurător principal (firma X) şi cu un agent de asigurare-asigurător secundar, dl. Z. (în Madrid). Contractul era comun pentru cei doi asigurători.

Cazul s-a judecat în 2011 şi în 2012 pe parte penală. La instanţa de fond, părţile civile (5 persoane) au fost nemulţumite de soluţiile date, în special în privinţa daunelor morale (sume derizorii) şi au declarat recurs la Curtea de Apel din judeţ. Nici la Curtea de Apel din judeţ nu au fost mulţumite de despăgubiri, aşa că s-a solicitat asigurătorului principal din Madrid (firma X) o necogiere pentru a mai acorda nişte sume suplimentare pentru pretenţiile cu titlu de daune morale, în sensul Legii 136 din 1995) privind asigurările şi reasigurările în România, în sensul rezolvării pe cale amiabilă a acestor pretenţii.

Asigurătorul principal, firma X din Madrid, nu a dorit să răspundă acestor solicitări pe cale amiabilă, aşa că părţile civile, care acum devin reclamanţi, vor formula alte pretenţii la instanţa civilă. Din ce am înţeles, putem face acest lucru pentru că beneficiarii despăgubirii trebuie să declare în scris că sunt mulţumiţi de despăgubirile acordate de instanţe. Noi, ca părţi civile, am primit banii din despăgubiri, dar ne declarăm nemulţumite de sume şi dorim să facem o nouă acţiune, dar de data aceasta diferită.

Prin ce diferă această acţiune? Este o acţiune civilă, nu penală, iar reclamanţii sunt 3 - eu, tatăl meu şi fratele meu (nu 5 ca înaine), iar pârâţii sunt de această dată asigurătorul secundar - agentul intermediar, adică dl. Z. din Madrid şi inculpatul (ucigaşul). Ne bazăm pe Legea 31 din 2000, art. 35-36 în această situaţie.

SCOP: prin această acţiune civilă, vrem să obţinem o prestaţie periodică viageră pentru tatăl meu, care a suferit vătămări corporale şi care acum are o infirmitate fizică permanentă, irecuperabilă. Tata desfăşura o activitate independentă înainte de accident, iar acum nu mai profesează şi şi-a pierdut şi clienţii. Nu poate supravieţui din pensie.

În situaţia aceasta nouă, am 2 întrebări:
1. Dacă soluţiile instanţelor criticate (fond plus recurs) pot avea autoritate de lucru judecat dacă noua acţiune civilă (celelalte acţiuni au fost penale) are în loc de 5 părţi civile 3 reclamanţi şi asigurătorul principal (cel care plătit despăgubirile acordate) este scos din noua acţiune civilă şi introdus ca pârât nou asigurătoul secundar- agentul intermediar, dl. Z din Madrid, prevăzut în contractul comun de asigurare a maşinii), plus inculpatul (ucigaşul)?

2. Instanţele nu au luat până acum în calcul în cercetarea judecătorească infirmitatea tatălui şi faptul că nu mai poate profesa. I s-a respins pretenţia în acţiunile penale de a primi o prestaţie periodică pentru că, citez, nu rezultă incapacitatea totală sau parţială de muncă a tatălui. Pe certificatul medico-legal scrie negru pe alb - infirmitate fizică permanentă. În aceste condiţii, în contextul noii acţiuni (acţiune civilă), va fi justificată cererea de acordare a unei prestaţii viagere? Anterior, în acţiunile penale, am cerut prestaţie periodică, acum dorim prestaţie periodică viageră.

Cine mă poate ajuta cu răspunsurile la cele două întrebări? Sau măcar cu opinii, idei...Mii de mulţumiri anticipat!