Activitate miruna22

va multumesc tutror pentru raspunsuri! Tocmai am divortat la notar, amiabil....fostul sot renuntand la a-mi cere acele semnaturi! Cu toate ca s-a terminat totul, am sa va raspund intrebarilor:
1. apartamentul este pe numele parintilor mei
2. socrii mei ne-au ajutat in mod real, asa cum au facut-o si parintii mei
3.nu a incercat niciodata sa se intoarca acasa si eu sa-l impiedic, dimpotriva....eu am fost cea care l-a chemat inapoi de nenumarate ori, fara folos
4. In perioada in care a stat departe de caminul conjugal, i-a cumparat copilului numai jucarii si o singura data i-a adus dulciuri si cate ceva de mancare.

Multa sanatate tuturor!

apartamentul are 2 camere, era complet utilat, dar era vechi.....chiria ar fi in jur de 200 euro....parintii mei s-au mutat intr-o casa mare la cativa km de oras si ne-au ajutat mereu cu mancare si la cresterea copilului...
copilul a crescut in apartament si in vacante la parintii mei, mama mea fiind prezenta la noi ori de cate ori era bolnav si nu putea merge la gradinita....socrii mei stau in alt judet....
in prezent eu muncesc in 2 locuri si castig bine, el este somer...si s-a mutat cu chirie aproape de noi...

noi vrem sa punem 50-50% cota...si ca bunuri de partajat doar masina si cateva mobile....restul lucrurilor le-am impartit intre noi....iar despre partaj, spune ca ne vom intelege si nu vom face....le punem pe hartie doar pentru ca asa trebuie, altfel nu putem divorta! insa mie mi se pare suspecta dorinta lui de a semna hartia aceea inainte de divort, cu asta ma santajeaza....azi mi-a zis ca nu mai mergem la notar....desi maine trebuia sa ne intalnim cu actele pentru bunurile comune....

stiu ca partajul se poate face oricand dupa divort si mi-e teama ca ma poate scoate datoare daca ii semnez porcarii

plus ca ma ameninta ca daca ajungem la tribunal, va incerca sa ia copilul, sa fie el parinte rezident, desi este somer in prezent, locuieste cu amanta in chirie si este intretinut de parinti in continuare...se poate intampla asa ceva?

Buna ziua! sunt despartita de sotul meu in fapt de aproape 1 an! am fost la notar sa depunem actele de divort si pe data de 22 august avem termenul! Povestea e simpla: am fost casatoriti 5 ani, avem un minor de 4 ani, am locuit in apartamentul parintilor mei....dupa nunta am renovat acest apartament complet si am achizitionat o masina. In timpul casniciei socrii mei ne-au trimis lunar o suma de bani(1000 ron), pentru ca sotul meu asa a dorit, sa fie ajutat de parinti, paritii mei neavand aceasta posibilitate. Noi amandoi muncim, insa din salariile noastre nu ne-am fi descurcat.
La sfarsitul anului trecut am descoperit aventura sotului cu o colega de munca, cu care a fost plecat timp de 10 zile la munte. Cand s-a intors acasa i-am zis sa-si faca bagajele si sa plece. A plecat cu chirie dupa 2 saptamani de cautari, timp in care l-am rugat de nenumarate ori sa nu plece, sa mai incercam de dragul copilului sa reparam ceva! De atunci suntem despartiti si am tot amanat momentul divortului.....pana pe 22 trebuie sa mergem la notar sa ducem acte pentru bunurile comune (o masina si niste mobila), pentru incheierea actului de lichidare a patrimoniului comun. Problema este ca sotul meu a venit cu niste idei dubioase: vrea sa ii dau scris de mana si cu semnatura toata povestea banilor familiei din timpul casniciei, poveste din care rezulta ca socrii mei ne-au dat aproximativ 80.000 ron de-a lungul celor 5 ani (el are chitante pentru absolut orice lucru cumparat, de la gresie pana la electrocasnice, inclusiv intrerupatoarele mi le-a socotit la impartirea bunurilor!!!), zice ca vrea asta pentru el, sa le fie recunoscute meritele parintilor sai (desi eu fac asta si nu le-am cerut niciodata nimic) si pentru a-i arata copilului sau cand va fi mare. Alfel nu mai merge la notar sa semnam divortul! Ce valoare ar avea in instanta un asemenea act??? Am senzatia ca dupa divort vrea sa imi bage la partaj aceasta suma, sa ma lase si fara casa paritilor...
Va rog mult sfatuiti-ma ce sa fac! Eu imi doresc foarte mult sa terminam civilizat la notar, dar mi-e teama ca ajungem in instanta...