AVLIL a scris:
...doriti o relatie in termenii impusi de dv.
Termenii pe care eu i-am impus bunicilor sunt foarte simpli:
1. sa nu se duca fetita singura la toaletele publice;
2. sa nu fie lasati copiii ore in sir, nesupravegheati, la TV si Internet;
3. sa nu fie lasati sa doarma singuri intr-o camera de hotel;
4. sa nu aiba in fata ochilor pliante cu reclame la case de toleranta;
5. sa nu mearga la piscina sau la mare cu bunicul pentru ca, intr-o experienta de acest gen, baiatul meu era sa se inece;
6. sa-i culce pe copii in casa lor;
.... si, daca se poate...
7. sa nu ma mai vorbeasca de rau in fata copiilor mei;
Este chiar atat de greu ce cer, de exagerat, de deplasat, de nepotrivit, de neinteles pentru instanta?
AVLIL a scris:
modul in care expuneti dorintele astea va poate dauna.
In ce termeni ar trebui sa expun aceste cerinte simple pentru instanta sau pentru a nu deranja auzul fin al bunicilor?
AVLIL a scris:
Indiferent ca are un sfarsit de saptamana la 3 luni sau 6, bunicul va obtine un program care dv. nu va va placea, ceea ce-l va face sa simta o victorie si pe dv. va va frustra. (Cred totusi ca va obtine mai mult decat va asteptati.)
ORICE program cu vizite mai rare decat un weekend la doua saptamani va fi considerat de bunici o INFRANGERE. Ei vor considera o infrangere chiar si daca vor putea sa-i viziteze din doua in doua saptamani. Inainte puteau veni, daca doreau, saptamanal. Credeti ca bunicii pot obtine un weekend la doua saptamani? Este exclus. Tatal nu este la egalitate cu bunicii in ceea ce priveste cresterea propriilor copii.
AVLIL a scris:
Sa fiti rau cu cine?
Sa fiu rau cu bunicii; adica sa-i las sa obtina o hartie cu un program de vizitare care, oricum va fi aprobat de instanta, va fi restrictiv fata de ce le-ar placea lor. ATENTIE! Bunicilor le-ar placea sa aiba voie sa-i vada des doar ca principiu, pentru a-si gadila orgoliul, pentru ca, in realitate, ei nu vor si nu pot face fata unui program des de vizitare. Bunicul insusi mi-a spus cu gura lui:
"Mai, ca sa fiu sincer, pe mine nu ma afecteaza prea mult ca nu-i vad pe nepoti. Eu am treaba multa la firma, am intalniri de afaceri, merg prin tara mult, ma intorc noaptea obosit... Mai mult vrea bunica sa-i vada." Bunicii se plictisesc repede de nepoti si, de multe ori, ii abandoneaza in fata televizorului, in fata calculatorului sau ii trimit acasa la o fosta bona.
Bunicilor le-ar conveni sa iasa cu nepotii dar in prezenta mea pentru ca eu le asigur asistenta astfel:
- merg cu fetita la toaleta cand este cazul;
- raman cu ei in timpul siestei de dupa-amiaza a bunicilor (cand ei se retrag la somn); in acest interval eu ii duc in parc pentru ca bunicii nu se duc niciodata cu ei in parcuri;
- daca bunicul primeste un telefon si trebuie sa plece brusc in alta localitate, uneori chiar si in alta tara, eu o conduc pe bunica acasa la ea si ii iau pe nepoti si ma intorc cu ei acasa;
- dorm cu ei in camera (le fac dus etc.) atunci cand nepotii sunt invitati de bunic la hotelul lui.
Bunicii nu fac aceste lucruri singuri. NU STAU SINGURI CU NEPOTII PESTE NOAPTE. Deci, in concluzie, bunicilor le convine sa merg si eu cu nepotii la iesiri. Numai ca, acum a aparut o problema: eu m-am recasatorit (dupa mai bine de doi ani dupa ce prima mea sotie, fiica lor, a murit), iar ei nu suporta sa o vada pe sotia mea. Cum voi mai putea sa merg eu cu copiii in vizita la bunici? Fara sotia mea nu merg. Cu sotia mea nu suporta ei. Copiii, daca merg singuri, se intampla problemele descrise mai sus. Ce credeti ca ar trebui sa fac eu? Sa-i las pe copii cu bunicii chiar daca exista riscurile enuntate?
ATENTIE! Bunicii au iesit mult cu nepotii dar, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, in prezenta mea. Ei nu stiu ce sa faca cu nepotii; nu au crescut copii. Au avut o singura fiica pe care a crescut-o bunica ei, care a dormit in pat cu ea pana in primul an de facultate.
Bunica:
- nu i-a primit NICIODATA pe nepoti sa doarma in casa ei;
- nu le-a facut NICIODATA un ceai sau un ou fiert;
- nu le-a incalzit NICIODATA o craticioara cu mancarea care era gatita si pastrata in frigider;
- ei, cand i-a fost foame, si era singura cu nepotii acasa (in cateva cazuri exceptionale), a mancat singura mancare rece, iar
nepotilor nu le-a dat;
- odata, cand am lasat-o cu copiii acasa (eu eram cu sotia mea in spital unde ea era in coma, la terapie intensiva), cand am venit seara acasa mi-a spus (si aici citez textual):
"Am avut probleme cu ei. Pe la ora 3-4 au inceput sa-mi spuna ca le este foame, iar eu le-am spus sa astepte pana vii tu acasa sa le dai ceva. Dar ei nu au inteles, iar au mai venit sa-mi ceara de mancare, iar eu le-am spus iarasi sa te-astepte. Apoi iar au venit sa-mi ceara de mancare. PANA LA URMA N-AM AVUT CE FACE, A TREBUIT SA LE FAC NISTE SANDVISURI."
Ce parere aveti despre aceasta bunica? Este apta sa petreaca singura timp cu nepotii?
Vi se pare absurd daca am niste conditii de pus?
Bunica este un CAZ iesit din comun:
- are o frica exagerata de microbi;
- nu pune mana pe nici o clanta sa deschida vreo usa;
- sterge des clantele usilor cu spirt;
- nu primeste pe nimeni in casa decat in situatii exceptionale;
- la mare, in vacanta, nu iese din casa decat la micul dejun, la pranz si la cina; restul timpului sta in camera, in costum de baie, cu geamurile acoperite, cu aerul conditionat pornit pe o treapta de frig greu suportabila pentru altii, cu televizorul pornit cvasi-permanent;
- este o mare gurmanda si petrece la masa mult timp;
- nu merge in parcuri;
- nu-i mangaie pe nepoti decat rar si cu varfurile degetelor;
- nu le spune nepotilor povesti, nu stie sa socializeze cu ei; dupa maxim o ora de stat in aceeasi camera cu ei se plictiseste si se culca (chiar si ziua in amiaza mare) sau se uita la televizor;
- din momentul in care ii spui ca nepotii sunt la usa blocului in care locuieste, ii trebuie doua ore si 10 minute pana coboara la ei (asta in timpul dupa-amiezii, la o ora rezonabila);
- nu ii cheama pe nepoti in casa ei decat de (aproximativ) doua ori pe an, in vizite de cate 10-15 minute,
Ce poate face aceasta bunica singura cu nepotii? Nimic.
A fost un caz in care baiatul meu avea febra 39.1, iar bunica, desi stia, s-a culcat in alta camera. Nurofenul era la capul patului in care dormea ea si nu i-a dat copilului. Nici macar nu m-a sunat sa-mi spuna in ce situatie era copilul. Ea traieste in alta lume.
AVLIL a scris:
Caci eu nu inteleg: copiii vor sa se duca la bunici sau nu? Asta conteaza.
Copiii vor sa iasa cu bunicii, sigur ca vor, dar nu conteaza doar asta:
conteaza si urmatoarele:
- fetita mea se va intoarce de la o atfel de iesire cu vreo infectie urinara preluata de la o toaleta publica unde s-a dus neinsotita de bunica?
- cate imagini obscene si stiri sangeroase au mai vazut la televizor copiii atunci cand au stat nesupravegheati?
- cate pliante cu reclame la casele de toleranta au vazut in hotelul bunicului?
- cate injuraturi de mama si dracuiri au mai auzit din gura bunicului (in discutiile pe care acesta le are, in fata nepotilor, cu angajatii);
- cate soparle, paraziti si virusi mentali le-a mai strecurat bunicul? :
"Tu esti patron. La 14 ani veniti de tot la mine. Taica-tu face o nerozie. O sa ajungeti rau langa el. Cea cu care s-a casatorit este o pitica." ....
- vor scapa de la inec copiii daca vor merge cu bunicul la piscina sau la mare? (odata baiatul chiar era sa se inece cand a sarit in piscina la capatul adanc, iar bunicul nu era langa el, A fost atentionat de rumoarea iscata in randul celorlalti.);
Ce credeti? Conteaza si altceva in afara de faptul ca bunicii si copiii vor sa iasa impreuna? Conteaza cele descrise mai sus? Dar, credeti-ma, sunt mai multe probleme, dar nu le scriu aici pe toate.
Va multumesc.