allyssa a scris:
Eu nu stiu ce sa fac, daca sa mai invat sau nu. Ma simt deprimata, sa nu mai indraznesc sa sper la nimic mai bun. Am discutat cu sotul si se pare ca nu prea este dispus sa vina dupa mine, in cazul in care as lua la INM iar la sfarsitul celor 2 ani, nu as reusi sa prind un loc pe aproape de Bucuresti, ca sa fac naveta. Avem casa, o parte din familie in Bucuresti, suntem legati de orasul asta in toate formele. Ma oftic. Mi-am dorit atat de mult si cat am fost singura, cand nu eram impreuna, am tras de mine sa invat cat am putut. Acum ma bombane cand ma aude ca imi iau carti. Imi puteti spune, din auzite macar, daca pentru absolventii INM-ului se poate realiza mutarea la cerere pentru reintregirea familiei? Sunt sanse sa se scoata locuri pe Bucuresti sau pe aproape in anii urmatori? Sa imi fac un plan de bataie, ca ma deprima sa accept ca n-am nici o sansa de mai bine.
Sa faci ce trebuie pt a nu regreta apoi. Daca reusita asta e ce iti doresti, lupta pt.ea.
Nu abandona. Si daca sotul tau nu te sprijina sau nu te intelege...iarta-ma, dar nu te merita. Cand tii la cineva esti alaturi indiferent de situatie. Chiar daca toti il lasa, tu trebuie sa fii cu el. Cand e deprimat sau trist sau neincrezator
Pt ca asta e de fapt...ce iti da putere sa lupti si sa invingi. Si ca femeie, conteaza mai mult o vorba de incurajare decat orice scuza tardiva.
Bafta.
.