Multumesc pentru raspuns, doamna gi-jane 2.
Nu e precizat cat ne datoreaza, ci doar ca terenul este plata partiala din datoria avuta de sotie, conform contractului notarial nr... Avocatul a contactat un evaluator care va stabili valoarea terenului, iar aceasta se va scadea din intreaga datorie. Am inteles ca este o etapa necesara, pentru a putea preciza o suma reclamata, in demersul initierii procesului.
De asemenea, avocatul ne-a spus ca exista riscul ca instanta sa spuna ca datoria e numai a sotiei, desi cu banii (aproape aceeasi suma, lipsesc doar 5000 de euro) au dat, la un interval de doua luni, avansul la casa cumparata pe numele amandurora.
Ma intreb, insa, daca exista riscul ca restul de datorie sa se considere prescris.
Multumesc pentru raspuns, domnule avocat.
Mai avem etapa cu evaluareal terenului, pentru a se stabili apoi suma pentru care vor fi chemati in instanta.
Daca sotia alege varianta prin care li se platesc ratele automat, nu din mana, pentru noi va fi o treime din ce ramane? Daca ar plati, din intreg salariul, o treime, tot s-ar lungi cam zece ani restituirea, mai ales ca el e platit numai in lunile in care el e in voiaj; cat e pe uscat, doua-trei luni, nu primeste salariu. Sotia nu mai lucreaza. Vara isi inchiriaza nenumaratele camere, dar acel venit nu este declarat, deci nu cred ca mai conteaza.
Am citit, pe acest forum, despre un marinar care a declarat ca are salariul de doar 200 de euro, si restul diurna, ca sa plateasca o pensie alimentara infima. La fel ar fi si in cazul nostru? Ar fi o treime din salariul declarat sau din toate veniturile?
Nu am inteles prea bine: in cazul blocarii conturilor, din ce suma se calculeaza treimea.
N-am vrea sa ne lungim foarte mult cu ei; cu cat ii scoatem din viata noastra mai repede, cu atat mai bine si mai liniste. Varianta cu casa parea mai rapida, insa cei de la Asigurari au incercat sa execute casa si nu au reusit. Se pare ca o instanta le-a permis celor doi soti, la cererea lor, sa plateasca, din mana, 200 de euro pe luna, pana la stingerea datoriei (cam cinci ani ar dura). Acum se judeca iar cu Asigurarile, care au contestat decizia.
Buna ziua. Rog un specialist sa ne ofere sugestii privind cazul urmator:
sotul meu a imprumutat sotiei unui coleg o suma foarte mare, cu care aceasta a platit avansul (o treime) pentru o casa (pe numele ei si al sotului ei) in centrul orasului, diferenta de pret fiind achitata prin imprumut cu ipoteca, pe numele sotului ei. O data la 4 luni, cand a revenit in tara, sotul a discutat cu ei despre restituire, dar colegul si sotia sau au cerut amanari, fiindca au rate la sase banci si, mai mult, ar vrea sa termine de reamenajat. Ultima data insa, cand am fost si eu cu sotul meu, sotia a spus ca datoria s-a prescris si asta este. Chiar mi-a sugerat, cand barbatii au iesit dupa bere, ca sotul meu i-a imprumutat banii fiindca si-ar fi dorit o aventura cu ea. Apoi a propus sa acceptam o bucata de teren (cam 5% din datorie) si restul cand vor avea bani, vreodata.
I-am spus, in aceeasi seara, sotului meu despre insinuarea ei si mi-a spus ca, la data imprumutului, colegul era in voiaj, dar discutasera de multe ori despre imprumut, de aceea a facut cu ea contractul notarial pentru imprumut. Imi iubesc foarte mult sotul si am ales sa-l cred.
Am consultat un avocat care ne-a sfatuit sa facem un contract, cu cei doi, la notar, cum ca terenul se cedeaza ca plata partiala in contul datoriei, pentru ca astfel sa se creeze un termen de 3 ani pentru restul de datorie. S-a facut astfel, iar sotul meu si colegul sau au semnat. Sotia a refuzat sa vina la notar. Urmeaza un proces pentru recuperarea sumei ramase. Va rog sa-mi spuneti care credeti ca sunt sansele de castig, in situatia aceasta.
Avocatul ne-a cerut sa precizam daca vrem recuperare din bunuri imobiliare sau mobiliare. Din ce am inteles, in prima varianta li s-ar scoate casa in vanzare la 75% din valoarea actuala si din suma recuperata s-ar achita intai ipoteca, apoi datoria la Asigurari (o alta banca, cu care sunt in proces pentru neplata unei sume mai mari de 10 000 de euro), abia apoi ar veni randul nostru, daca mai ramane ceva. Chiar ni s-a sugerat ca aceasta varianta ar fi cea mai buna, daca am cumpara noi casa, fiindca se scoate in vanzare sub valoarea ei. Aceasta subvaloare nu egaleaza nici pe departe datoria, nici nu am vrea sa-i vedem pe drumuri, nu avem nevoie decat de casa pe care o avem deja (copiii sunt mari si plecati la locurile lor), dar ni s-a spus ca aceasta ar fi o varianta de luat in consideratie.
Pentru recuperarea mobiliara, din contul colegului, care castiga 2800 de euro pe luna, probabil ca nu ar trebui sa stam la rand dupa cele 6 banci la care au datorii, fiindca sotia plateste din mana ratele, dar e posibil ca aceasta situatie sa se schimbe si atunci nu stiu cine are prioritate. Ma tem ca tot bancile.
Tinand cont ca trebuie platita o taxa de timbru de o valoare mare si onorariul avocatului, si nu am vrea sa ajungem la alte situatii perdante, va rog sa-mi spuneti care credeti ca sunt sansele de obtinere a unei decizii favorabile si cum considerati ca s-ar putea recupera, in mod real, banii? Fiindca mie, unui profan care se aventureaza in sistemul juridic, mi se pare ca exista riscul sa ramanem doar cu o decizie in favoarea solicitarii noastre, dar, practic, cu niste noi cheltuieli si in imposibilitatea de a obtine ceva in mod concret.