Buna dimineata!
Va multumesc mult pentru raspuns, la amandoi, poate din afara se vede trist si dezamagitor, cand nici nu am ajuns sa ma casatoresc si sa ma gandesc la divort, cum spune d-l Zoya. Dar eu am divortat, din pacate, dupa 12 ani de sotul meu, tatal fetitei mele si pe propriile puteri, a trebuit sa-mi revin, sa-mi iau din nou o casa si sa zic am fost norocasa ca am impartit cu fostul sot, stand amandoi pe marginea patului, absolut totul de comun acord, lucruri cu care am putut pleca in noua viata.
Dar daca cu fostul sot, timp de 12 ani am avut grija sa evoluam in casnicie, sa ne facem, sa ne luam, prietenul meu n-a avut aceasta grija, la ei fiind o prioritate shoppingul, ratele facute in banca ptr excursii, petrecerile, astfel ca la sfarsitul casniciei lor de 3 ani, s-au trezit ca n-au nimic, in afara de ratele facute si acelea pe numele lui, astfel ca fosta lui sotie, n-a avut nici o responsabilitate atunci cand a plecat. Am ramas noi, respectiv si eu, sa platim prostia casniciei lor, si credeti-ma am tras, salariile fiind impreuna in casa, luand poate si de la gura fetitei mele, pentru ca se spune ca daca iubesti un om, il ei cu greseli si defecte.
De aceea domnul Zoya...cu tot respectul, dar nu pot sa nu ma gandesc sa-mi asigur munca mea , atat cat am putut face in timpul casniciei mele, nu pot sa nu fiu matura si sa stiu ca parintii mei pentru a-mi da tot ce am, au depus un efort, nu pot sa nu ma gandesc ca, cu un copil si avand varsta de 40 ani, m-am datorat bancii pe inca 30 ani, ca sa-i pot oferi copilului meu, un trai decent si frumos, un acoperis deasupra capului.
Nu pot sa nu am maturitatea, dupa un divort la activ in care a trebuit s-o iau singura de la capat, sa ma trezesc peste ani, divortata si sa trebuiasca sa impart cu actualul prieten totul, doar pentru ca n-am avut maturtatea sa ma gandesc acum, ca este un copil la mijloc, ca am deja o varsta si n-as mai avea timp s-o iau de la capat. Am vrut sa detaliez aceste aspecte, ca sa ma puteti intelege de unde frica si poate si precautia aceasta. Mai ales ca si el are un copil, care sta la fosta lui sotie, pentru care logic si omenesc, ar lupta pentru el, mai mult decat ar lupta pentru copilul meu. Credeti-ma ca la prima casnicie, am plecat in viata fara sa stiu macar ca exista asa ceva, fara sa ma gandesc la un divort, fara sa ma gandesc ca voi ramane pe drumuri, pentru ca eram tanara, la inceput de viata, cand visezi sa mori impreuna!
Va multumesc din suflet doamna Anda pentru intelegere!
revin cu o nelamurire si va rog sa ma sfatuiti ce pasi trebuie sa urmez, unde si cum trebuie sa fac. Doresc inainte sa ma casatoresc cu baiatul cu care locuiesc, sa-mi asigur locuinta proprietate personala, care este numai a mea si lucrurile toate care le am in el, lucruri cu care vin din fosta casnicie, cam 20% si 80% de la parintii mei. Baiatul s-a mutat la mine cam acum 2 ani si jumatate, doar cu lucrurile de pe el si a mai investi putin intr-o mobila. Ce este a lui sau a investit in apartament nu ma interesaza un ac, dar doresc sa-mi fac anumite acte pe ce este al meu.Suntem amandoi divortati, amandoi avem cate un copil din fosta casnicie, iar eu nu vreau la un eventual divort, sa stau sa impart ce este al meu si al fetitei mele, cu el. Aduc la cunostinta ca contribuim amandoi cu salariile la ce inseamna relatia de cuplu, dar eu ca mama, trebuie sa fiu cu capul pe umeri. Am fost la un notar, care mi-a spus, ca chiar si daca ne-am casatori, iar peste ani am divorta, apartamentul, fiind bun propiu, nu-i revine lui, decat daca eu as muri si ar avea o cota parte din el. Nu stiu cum sunt legile, cum nu stiu peste ani cum vor fi, eu vreau neaparat sa stiu ce cale exista, incat sa fac un act de mana, intre mine si el, sau doar de un notar, incat sa ma asigur ca nu stau la un eventual divort, prin tribunale sa-mi impart ce am. Repet... el in afara de haine si doua dulapuri, n-are nimic, decat momentan dragostea pentru mine!
Am mai inteles, ca atunci cand am depune actele de casatorie, am dreptul sau optiunea ca la starea civila sa specific ca as dori sa fac, dar n-am prea inteles ce, sa comunic ca vreau sa mi se stipuleze ca bunurile sunt ale mele, ceva de genul. Eu vreau ceva sigur, legal, amanuntit, care sa ma sigure ca nu raman in strada eu si fata, la un divort.
Mai stiu si ca peste ani, daca am divorta, eu ar trebui sa-l despagubesc pe el, pentru ca asa se considera, cu jumatate din ratele platite impreuna, de cand el s-a mutat la mine? Este adevarat si se poate face ceva si in acest caz?
Va multumesc mult pentru ajutor!
Multumim tututror pentru sfat. Am luat legatura iar cu avocatul fostei sotii. Ne-a spus sa-i trimitem pe adresa de email contractul de credit, graficul de rambursare si sa-i facem o analiza financiara cati bani am luat noi de la chiriasi ca sa stie el cui i se cuvin clientei lui. Specific ca n-am facut contract cu chiriasii si n-am platit nimic la finante, deci nu poate demonstra niciunde ca noi primim vreun ban de la oamenii care stau in apart. Noi ne-am folosit de acei bani ptr a plati rata si am fost sinceri cu ei, in ideea in care sa inteleaga ca noi am facut totusi niste sacrificii de a cauta chiriasi, apoi trb sa fi mereu atent ca ei sa-si plateasca facturile, sa nu strice ceva in apart, totusi un timp pierdut, dar am considerat ca este spre binele tuturor. Deci am luat de la adminsitrator adeverinta din care reiese de cand fosta lui sotie a parasit apartamentul si unde de la trei persoane, au ramas una sa locuiasca. I-am trimis avocatului inclusiv asta, ca sa poata calcula ratele platite de ei impreuna, cat si cat a platit el separat. I-am incarcat precontractul care l-am facut de mana, momentan, intre cei care vor sa cumpere apart si prietenul meu, de unde sa vada transparent suma care am negociat-o ptr vanzarea apart. I-a scris pe foaie toate cheltuielile care se fac cu aceasta vanzare-cumparare si i-am spus ca suntem dispusi sa le platim noi, numai sa vina la semnat de acte. Vrem o viata linistita in doi, nu vrem sa platim in continuare un apart unde el este proprietar cu fosta sotie, el sa aiba atatea indatoriri si obligatii la toate platile, iar ea doar la drepturi. Nu mai suntem de acord, vrem sa ne facem creditele noastre, in viitoarea familie, unde nu putem de acest credit si de aceasta femeie.
Vrem sa va spunem ca dupa ce de joi am trimis avocatului toate actele cerute si in care a fost rugat ca azi sau cel tarziu maine sa se hotarasca la ce pretentii are clienta lui si sa vina sa semnam un precontract, azi la telefon ne-a spus ca el nu a avut timp, sa vada daca azi isi va face timp si daca nu, lui ii pare rau. Pai bine, i-am explicat cum adica daca n-are timp ii pare rau...cum ne batem joc asa, ce spunem oamenilor care astepta un raspuns? A zis ca atat ne poate spune, daca are timp se uita, daca nu ii pare rau. Ce sa intelegem din acest comportament? A devenit o razbunare personala? Vrem sa va spunem ca orice este intrebata fosta lui sotie, ea zice ca nu stie nimic, sa-l intrebam pe avocat. Iar el se pare ca nu prea vrea decat sa ne puna bete in roate. Noua ni se pare ca cam incalca etica si obligatiile unui avocat. Si consideram ca tergiversarea lui de a mai trece timpul o face intentionat ca noi sa pierdem clientul. Este legal comportamentul lui?
Pana la urma ne-am gandit si la un credit in banca, ca sa putem acoperi un eventual proces. Dar am fost ieri la banca, doamna director de acolo ne-a spus ca un partaj inceput te manaca nu numai de 5500 lei, ci de sume mult mai mari, ptr ca incepe expertiza care costa f mult si tot noi o suportam, un avocat pana la terminare ajunge cu onorariu undeva la 10.000 lei, plus ca din experienta dansei stie ca un astfel de partaj poate dura si un an, poate mai mult. Spuneti-ne va rugam, chiria luata de noi si platita cu ea rata, are voie avocatul ei sa ne ceara noua jumatate din suma ca sa-i dam ei? Deci ea nu locuieste in localitate, chiriasii noi i-am cautat, noi i-am bagat, daca s-a stricat ceva in apart noi ne-am ocupat. Ea n-a dat pe acolo de mai mult de 3 ani. De ce ne pretinde sa le dam din banii, daca cu banii noi am platit rata?
Buna ziua!
Prietenul meu are o problema destul de dificila cu fosta lui sotie, problema care ne vizeaza pe amandoi. Este despartit in fapt de fosta sotie din data de 27 iulie 2013 si divortat cu acte din data de 17 decembrie 2014.Ei dupa ce s-au casatorit si-au cumparat un apartament, prin programul prima casa. Din data de 27 iulie 2013 cand fosta lui sotie a parasit apartamentul, mutandu-se cu minora la mama acesteia, rata la apartament a fost platita, fara vreo intarziere, de el, apoi de noi, deoarece locuim de doi ani impreuna. In tot acest timp fosta lui sotie n-a interesat-o, daca rata este platita, n-a interesat-o ca banca i-ar putea pune poprire pe salariu daca prietenul meu nu se zbatea sa plateasca la zi, doar pentru a nu intra, fara sa vrea, din cauza ei, in baza de date a bancii. Ne-a explicat f clar ca ea nu vrea acest apartament, nu si-l permite, dar ca nici n-o intereseaza daca rata este platita sau nu. A incercat in mod amiabil in toti acesti ani, sa o faca sa inteleaga ca nu poate ramane proprietara pe jumatate de apart, dar noi sa platim ratele. Si in urma unei sume care s-o despagubim sa vina si sa-i cedeze partea ei, lui. Specific ca impreuna au platit acest apart cam 3 ani, dar aportul in procentaj al lui, ca salariu la rata este undeva la 80%, iar a ei a fost de 20%, lucru care se poate demonstra prin adeverinte de salariu. Au trecut cei 5 ani in care nu putea vinde apart. A zis ca este de acord sa facem actele iar ea vine sa semneze. Am fost la notar, am pregatit actele, dar la semnare n-a aparut. Vrem sa va spunem ca ea are avocat, un prieten de familie, care o invata exact cum vrea el. Nu ni s-a dat vreo explicatie, ci doar ca nu vrea si n-o putem obliga. Ok, a trecut timpul, noi am, platit in continuare ratele, deoarece nu vrem sa fim rau platnici la banca. Am incercat in disperarea noastra, ca sa ne scapam de acest apart, sa mergem sa deschidem proces in Tribunal si s-o dam in judecata pentru recuperarea ratelor si sa se gaseasca o cale legala sa se faca ceva cu apart. Dar cand am aflat ca pentru inceperea unui proces trb sa platim 2% din valoarea apart, adica venea undeva la 3500 lei, am zis sa ne luam si un avocat care sa ne reprezinte si ne-a mai adaugat un onorariu de 2000 lei, ne-am retras deoarece nu ne putem permite sa platim aceste sume. Am ajuns iar la disperare. Ne-am gandit sa-l punem la vanzare. Dupa un an de zile , adica acum am gasit oameni care vor sa-l cumpere. Prietenul meu a luat legatura cu ea, i-a spus ca am gasit cumparatori si ca , desi apar arata ca dupa un dezastru, totusi oamenii au negociat cu noi 21900 euro, exact suma cat ei mai au de depus la banca. A fost f incantata. A sunat-o si doamna care vrea sa cumpere apart, i-a zis ca este de acord, sa dam drumul la acte. Specificam ca de un an, eu si prietenul meu ne-am mutat in apart meu, iar ca sa ne putem permite sa mai platim rata, am bagat chiriasi in apart lor. Suma de chirie este exact suma lor de rata(inlcusiv partea ei). Ne-am apucat iar de acte, am facut un precontract de mana, am primit avans 100 euro. Cumparatorii de frica ei, ca noi am fost sinceri si le-am povestit ce am patit cu ea, a zis ca doresc sa faca un precontract la notar, unde s-o vada pe ea ca vine si semneaza ca este de acord si ca a luat la cunostinta de vanzarea apart. Dar aici iar a intervenit avocatul ei. Daca pana atunci era f incantata, ne-a sunat avocatul si ne-a spus ca numai cand noi ii dam clientei lui jumatate din banii primiti pe chirie si sa vada care este partea ei din vanzarea-cumpararea de apart, doar atunci vine la semnarea contractului. Am ramas stupefiati, dar prietenul meu i-a explicat f clar, ca clienta lui de trei ani de zile nu plateste nici o rata, si ca suma de bani de chirie se plateste rata. Iar la vanzarea apart, n-are ce sa primeasca, ca exact suma din banca, cu atat se vinde apart.I-am spus ca suntem de acord si platim noi toate cheltuielile cu vanzarea, care duce undeva la 550 euro, doar sa vina sa semneze. A zis sa lasam smecheriile, sa-i dam clientei lui ce ne-a cerut, ca legea nu-i asa cum credem noi si sa nu-l mai deranjam si i-a trantit tel in nas. Din acel moment fosta lui sotie nu-i mai raspunde nici la tel, nici la mesaje. Noi am ajuns intr-adevar la disperare.Cumparatorii si eu la fel ca noi, deoarece doreau urgent sa se mute, doamna in cauza fiind gravida. Trebuie sa anulam din nou totul. Vrem si noi sa ne cladim viata noastra, sa ne facem un credit, dar nu putem cat fosta lui sotie isi bate joc de noi, impreuna cu avocatul ei, care nu stie cum sa stoarca tot ei bani de pe noi. Ne-am gandit sa mergem la banca unde este facut imprumutul. sa vorbim cu un ofiter de credit si sa-i spunem ce patim, si ca din acest moment noi refuzam categoric sa mai platim rata, sau cel putin partea ei. Am vrea sa-l preia banca, sa-l scoata la licitatie sau daca exista posibilitatea cu darea in plata. Dar nu stim, daca se va scoate la licitatie, este posibil sa se liciteze si cu bani mai putini decat au ei sa dea bancii? Ce ne sfatuiti, ce cale legala mai exista, pentru ca noi am ajuns la capatul puterilor. Si am dori sa va mai intrebam, avem posibilitatea depunerii unei sesizari sau plangeri acestui avocat, la baroul avocatilor, unde sa povestim totul? Si ce se va intampla, deoarece va fi cuvantul nostru...oameni de rand, impotriva cuvantului lui, avocat. Si nu vrem sa ne trezim cu si mai multe necazuri. Va multumim frumos si asteptam urgent un raspuns.
Si se poate face un act la notar in care sa se stipuleze, ca chiar daca divortam, apartamentul sa ramana doar drept propiu, fara ca el sa aiba drept la el. Pentru ca si el este in aceeasi poveste, are tot asa un apartament, in rate, prima casa, la care el plateste ratele. Si vreau sa stam amandoi linistiti, ca fiecare ramane cu bunul lui, fara sa avem vreun drept vreunul la ce avem fiecare.
Buna ziua,
locuiesc cu un baiat, cu care as dori sa ma casatoresc. Din fosta casnicie eu am o fetita, el are o fetita. Eu am cumparat, prin programul prima casa, un apartament, pe numele meu, cu rata ce mi-o platesc din salariu meu, pe timp de 30 ani. As dori sa intreb, daca ma voi casatori cu el, la un eventual divort, acest apartament, care pe contractul de vanzare-cumparare, este numai numele meu, se va imparti la Tribunal, daca cumva am ajunge la un divort? Sau ramane bun propiu. Si spun asta, pentru ca am rate la el pe 30 ani, iar noi locuim deja impreuna. Si ma intereseaza, pentru ca eu am un copil. Multumesc
avocatnet.ro explicăm legislația
