Activitate CUSTODIAN

Vă mulțumesc pentru răspuns!

Sentința la care dumneavoastră faceți referire, este din păcate o exceptie. O picătură într-un ocean. Programele de vizitare, aproape în totalitatea lor sunt de genul: 2 wekenduri pe lună, o lună de vacanță vara, o săptămână iarna,etc.
Programele de vizitare în forma lor standard, reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului. Sunt incomplete și ilegale. Deși luna are 30 de zile, instanțele fac referire doar la 4 zile, 2 wekenduri pe lună. În celelalte 26 de zile ce se întâmplă? De aceea ajung părinții în situația de a avea contactul restricționat, cu proprii copii ( de luni până vineri ), pe motiv că, conform hotărârii de divorț ai voie să vezi copilul doar la șfârșit de săptămână și de 2 ori pe lună.

Copiii și părinții lor, au dreptul să se bucure liber și neîngrădit de viața de familie.
Dacă părintele cu care locuiește copilul poate să-și vadă copilul în fiecare zi cel ce nu locuiește cu copilul de ce nu poate și are nevoie de program de vizitare?

CEDO considera că "Între părinți există o egalitate fundamental inter alia referitor la drepturile părintești" și deci că un drept ce se cuvine unuia dintre părinți, în speță mama, se cuvine și celuilalt părinte. Cauza Hoffmann vs. Austria (petiția 12875/1987, hotărârea din 13.04.1992

ARTICOLUL 8
Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie,

Ce este “ VIATA DE FAMILIE ” ?

CEDO a indicat că: „Din momentul şi din simplul fapt al naşterii copilului, între acesta şi părinţii săi, apar relaţii care cad sub incidenţa noţiunii de „viaţă de familie ” (a se vedea cauza Berrehab c. Olandei, nr. 10730/84 ).
Curtea a decis ca nici macar coabitarea nu este in sine o conditie necesara pentru a putea vorbi de legaturi de familie de fapt. „Viaţa de familie există între părintele biologic şi copil indiferent de starea civilă a părinţilor” (a se vedea cauza Marckx c. Belgiei, nr. 6833/74 ; Johnston şi alţii c. Irlandei, nr. 9697/82 ). Sub protectia art. 8 din CEDO intra si relatiile dintre parintii necasatoriti si copii lor.
.
CEDO consideră că plăcerea reciprocă trãitã de cãtre copil şi pãrinte, de a se bucura de compania celuilalt, constituie un element fundamental al vieţii de familie, chiar şi atunci când relaţiile de familie dintre părinţi s-au destrãmat (a se vedea, printre altele, Eriksson vs. Suedia ĩn hotărârea din 22 iunie 1989, seria A, nr. 156,. pag. 24., alin. 58). Deci pentru un părinte şi copilul său a fi împreună reprezintă un element fundamental al vieţii de familie, chiar dacă relaţia între părinţi s-a rupt, iar măsurile interne care ar împiedica o asemenea relaţie constituie o ingerinţă în dreptul la viaţă familială proteguit de art. 8.

Vă rog să mă ajutați și să mă lămuriți dacă se poate. Nu am găsit nimic pe această temă. De ceva timp nu fac altceva decât să mă gândesc la acest lucru. Am căutat pe internet, am încercat să mă documentez , dar degeaba.
Toată lumea vorbește despre faimosul program de vizitare sau program de relații personale. Cum este făcut? Pe baza căror legi? Există vreo lege care să interzică sau să limiteze relațiile personale dintre minor și părintele necustodian în afara acestui program? După divorț pot să-mi văd copili doar în timpul acestui program de vizită stabilit de Instanță ? Intr-un caz ipotetic, dacă conform sentinței judecătorești, mie și copiilor ne corespund doar două wekenduri pe lună, există o lege care să ne împiedice să avem contact și relații personale și în afara acestui program ? Pe baza cărei legi ne restricționează și limitează judecătorul relațiile personale ? Dacă nu există nici o lege, înseamnă că, sentințele în care se stabilește un program de vizitare sunt ilegale ? Neavând nici o bază legală, nu este o încălcare a dreptului fundamental la viață de familie, consfințit de art . 8 din CEDO ?
Mai ales că datorită art. 4 din Convenția asupra relațiilor personale care privesc copiii ratificată de România prin Legea nr. 87/2007, aceste relații personale nu pot fi restrânse .
Dispozițiile art. 4 din Convenția asupra relațiilor personale care privesc copiii ratificată de România prin Legea nr. 87/2007 care consacră dreptul fundamental atât al copilului cât și al părintelui, de a obține și întreține relații personale în mod constant și nerestrictiv: "Copilul și părinții săi au dreptul de a obține și de a întreține relații personale constant. Aceste relații personale nu pot fi restrânse sau excluse decât atunci când acest lucru este necesar în interesul superior al copilului.”
,,Oricum, vizită este un termen insuficient de expresiv. Este vorba de dreptul de a întreține relații personale cu copilul (cu propriul copil), de a participa activ la creșterea și educarea lui. Este un program care nu este restrictiv, părintelui necustodian nu i se interzice a avea contact direct sau acțiuni în favoarea și cu participarea copilului în afară și dincolo de acest program. Este un program minim prin care instanța de judecată caută să prevină și să împiedice eventuala încercare a părintelui custodian de a rupe legătura dintre copil și părintele necustodian.,, ( WIKIMANUALE )
Vă mulțumesc!