Activitate razvanantonyo

La registratura instanței este depusă o cerere din care rezultă că reclamantul X
cheamă în judecată pe pârâtul Y, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de
300.000 lei reprezentând despăgubiri de natură delictuală (distrugerea unui
imobil). În partea finală a cererii se află doar numele dactilografiat al
reclamantului. În probațiune, se solicită, între altele, o expertiză grafoscopică
pentru a se dovedi că scrierea de pe un contract pretins încheiat de pârât nu îi
aparține acestuia.
Cererea se comunică în cele din urmă pârâtului Y, care formulează cerere
reconvențională solicitând ca reclamantul să fie obligat să îi plătească suma de
100.000 lei. Deasemenea, solicită ca reclamantul să îi plătească unui terț T o
creanță contractuală de 3000 lei. Solicită administrarea probei cu martori
pentru dovedirea existenței acestei creanțe.
Părțile sunt citate pentru primul termen de judecată. Pârâtul este citat la o
adresă greșită, dar află de proces și se prezintă în instanță.
Acesta pretinde ulterior că reclamantul este o persoană extrem de influentă pe
plan local și se pot ridica suspiciuni cu privire la imparțialitatea instanței.
La al treilea termen de judecată, reclamantul formulează o cerere adițională
prin care arată că înțelege să cheme în judecată și pe pârâtul Z.
La al patrulea termen de judecată o persoană P formulează cerere de
intervenție, solicitând obligarea reclamantului la predarea unui bun mobil.
Instanța admite în principiu cererea.
Cauza este inițial repartizată unui complet specializat în soluționarea litigiilor de
contencios administrativ.
Ulterior în cursul procesului, se invocă faptul că pe rolul altei instanțe se află o
cauză identică cu cea în curs.
Deasemenea, se invocă faptul că, la unul din termenele de judecată,
judecătorul s-a exprimat în sensul că pârâtul Y va pierde procesul.
La un alt termen de judecată nu se prezintă reclamantul. Instanța dispune
suspendarea procesului. Pârâtul Y formulează cerere de redeschidere a
judecății. La termenul acordat, pârâtul invocă faptul că reclamantul nu a fost
citat, însă instanța continuă judecata, arătând că reclamantul are termen în
cunoștință.
Întrebări:
 Care este instanța competentă din punct de vedere material și teritorial
să judece cererea principală ? Dar cererea reconvențională (explicați) ?
 Care sunt neregulile procedurale (încălcări ale dispozițiilor procedurale)
sau erorile săvârșite de:
- reclamant -
- pârât -
- instanța de judecată -
 Ce va decide instanța cu privire la cererea principală ? Dar cu privire la
cererea adițională ?
 Ce excepții procesuale pot fi invocate și ce cereri pot fi formulate în
cauză ?