Copilul a fost incredintat mamei in urma divortului. Mama a luat copilul in Italia unde s-a ocupat de educatia lui pana la varsta de 14 ani, cand a hotarat sa il dea tatalui, ea fiind in imposibilitatea de a-l mai creste. Tatal se afla in alta tara din comunitatea europeana.
Ce as dori sa intreb este: care sunt documntele oficiale de care are nevoie tatal, atat timp cat mama nu doreste totusi sa renunte la custodie?!
O procura speciala ar fi suficienta??#-o
va multumesc mult pentru sfaturile primite. probabil cand ii voi transmite parerile dumneavoastra va fi forte fericita si va vea puterea sa spere la un viitor alaturi de fiintele dragi.
Am uitat să menţionez faptul că fostul ei soţ are o altă relaţie şi actualmente este plecat în străinătate, şi că nu era nimeni dispus să se ocupe de fetite. Acum ma intreb...ar fi fost mai bine daca nu ar fi facut procura şi le-arfi lasat prin intelegere verbală? Nu s-ar interpreta ca şi-arfi abandonat copiii?
Cazul despre care vreau să vă cer părerea este puţin mai delicat: prietena mea a divorţat acum trei ani. În urma căsătoriei are doua fetiţe care i-au fost încredinţate spre creştere şi întreţinere, tatăl urmând să plătească pensie alimentară. Modul în care acesta s-a achitat de datori faţă de copii este discutabil. Femeia, cadru didactic, a ajuns în imposibilitatea de a face faţă cheltuielilor de zi cu zi, şi a decis să plece la muncă în străinătate. A făcut procură prin care o desemnează pe fosta socra să se ocupe de cele două minore. Prietena mea va plăti lunar o sumă de bani pentru intreţinerea fetiţelor, dar în procură nu se stipulează nimic de acest gen şi nici perioada supra căreia s-au inţeles.
Vă rog, dacă se poate, să imi spuneţi care ar fi urmarile faptelor ei, si mai les dacă nu pote fi atacată hoărârea de divorţ (care este de altfel definitivă şi irevocabilă) în ceea ce priveşte tutela minorelor.