Eu cu sotia suntem intr-un punct in care pare ca divortul este inevitabil. Nu o sa intru prea mult in detalii referitor la motive dar problema este ca avem un baietel de 5 ani. Ea are niste probleme reale legate de gestionarea propriilor stari si emotii. Este o persoana foarte dificila si are niste iesiri nervoase extrem de dure. Nu tine cont ca este copilul de fata, injura, striga de se aude la vecini, arunca cu lucruri si multe altele. De asemenea isi modifica starile la propriu o data la cateva ore. De la “te las divortez si iau copilul” la “te iubesc si nu pot fara tine”. Ideea este ca am incercat cat am putut sa indrept problemele astea dar ea refuza sa accepte care o problema, parerea mea de natura psihica. Efectiv parca traiesc cu 2 persoane diferite. Am obosit sa traiesc asa desi o iubesc dar nu ma lasa sa o ajut si nu accepta alta varianta decat a ei. Clar ca si eu am gresit si am si eu defectele mele dar problema majora este ca acelasi comportament il are si fata de copil si desi inca este mic ca sa realizeze in timp il va afecta. Si el este mereu agitat si certaret. Cand e doar cu mine e linistit. As dori sa stiu ce sanse reale as avea, ca barbat, sa obtin custodia. Ca si situatie materiala, eu sunt cel care tine toate cheltuielil casei, credite, etc. ea nefiind angajata. Ma tem ca si cu custodie comuna sau doar la ea ar folosi copilul sa imi faca mie rau. Va multumesc!